Cel mai slab început de an din 2010 și până în prezent pentru leu

“Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creșterii aversiunii față de riscul implicat de investițiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracție monetară în SUA și în anul curent; în consecință, a avut loc ieșirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creștere și riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele șapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% față de euro, zlotul și coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunța că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referință la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de așteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecință, dar scăderea dobânzii de referință a avut anul trecut influențe foarte reduse asupra monedei naționale”, a precizat Cosmin Enache.

Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% și, în același timp, a scăzut semnificativ și neașteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidități din piață. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilațiile cursului leu/euro de până la 5%- au susținut o depreciere a leului de aproape 1% față de euro în doar două zile pe piețele financiare. Deprecierea ar fi putut fi și mai mare, dar rezultatele slabe (anunțate pe 10 ianuarie) privind piața americană a muncii au dus la scăderea USD față de euro și la o creștere a apetitului pentru risc, fapt care a susținut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul și forintul- de exemplu- s-au apreciat ușor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variațiile monedei naționale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluția din prima parte a lunii.

Ce urmează?

“Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil față de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referință, cât și a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflația va rămâne în scădere. În plus, piața așteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menționăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are și avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populația și firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susține exporturile oferind un impuls de creștere cererii externe pentru produsele românești. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilitățile de prognoză ale agenților economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Națională”, a arătat Cosmin Enache.