Cel mai popular business în România

Un tânăr emoționat, cu părul creț, îmbrăcat de stradă, cu tricou și blugi, urcă pe o scenă de aproximativ trei metri pătrați, amenajată într-unul dintre cele mai noi localuri din Capitală. Este înconjurat de alți opt tineri, patru așezați pe scaune, cu pahare de apă în față, iar alți patru în picioare, în spatele lui. Cei opt poartă șorțuri și studiază fiecare mișcare a protagonistului. După câteva secunde de concentrare, tânărul începe un spectacol ce implică zgomote, aburi și un miros puternic de cafea măcinată. Se uită atent la cafeaua care se scurge din mașinărie, un fel de „cel mai recent model de iPhone din rândul automatelor de preparare a cafelei“.

Toarnă apoi cu mișcări circulare lapte în cănile cu cafea. Cu fețe preocupate, cei patru care îl înconjoară iau notițe pe clipboarduri după fiecare mișcare a sa, iar la final ceilalți patru gustă din cafelele decorate cu frunze din spumă, proaspăt aranjate cu mâinile tremurânde ale tânărului. Expresia lor din timpul degustării seamănă cu cea făcută de oameni când efectuează operații matematice; urmează alte notițe pe clipboarduri. Toată scena este filmată de audiență. La final, izbucnesc aplauze. Spectacolul atipic se întâmpla în vara anului trecut, în cadrul unui concurs de barista, iar pe protagonist îl cheamă Adrian și are 22 de ani. „A fost o curiozitate, dar cu timpul a devenit o pasiune – nu am vrut să dau la facultate, am vrut să fac ce îmi place. La început am învățat din mers, apoi am făcut un curs în cafeneaua în care lucrez, iar acum încerc să învăț în fiecare zi cât mai multe“, explică el pasiunea sa pentru activitatea de barista.

Concursurile de acest tip au devenit din ce în ce mai răspândite pe plan internațional și, de aproximativ doi ani, și în Capitală, odată cu popularizarea afacerilor cu cafenele. Să fii barista a devenit o profesie la care aspiră tot mai mulți tineri, iar să deții propria afacere în domeniu este un vis pe care mulți și l-au împlinit. Pe parcursul unui deceniu de la apariția primelor astfel de businessuri, afacerile s-au „cernut“, iar obiceiul consumatorilor de a-și bea cafeaua în oraș s-a revigorat. Piața cafenelelor este acum în faza de maturizare, evidențiată mai ales de stratificarea acestei nișe – indiferent că vorbim despre dezvoltarea lanțurilor internaționale, noile lanțuri ale antreprenorilor români, nișarea pe concepte de „on the go“ sau pe unități axate pe vânzarea cafelei de specialitate, adusă din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Toate acestea alcătuiesc o felie consistentă din piața cafenelelor și barurilor, estimată la circa 6 miliarde de lei și în creștere direct proporțională cu evoluția consumului. „Estimăm că piața totală a cafelei are un total de aproape de jumătate de miliard de euro. Totuși lanțurile cafenelelor de brand reprezintă aproximativ între 20 și 25% din aceasta, adică 100-130 de milioane de euro“, explică Mateusz Sielecki, managing partner al Starbucks în România și Bulgaria. El estimează numărul de cafenele din lanțurile de brand la circa 90-100 de unități și crede că se vor înmulți în continuare, ajungând la 140‑150 în următorii doi ani.

„Piața cafelei în România este estimată la circa 435 milioane euro în 2016, o valoare în creștere fată de anii anteriori, determinată de o putere de cumpărare mai mare a populației, de eliminarea accizei în 2016 și de dezvoltarea lanțurilor de cafenele în ultimii ani“, sintetizează evoluția pieței și Diana Ionescu, manager în departamentul de consultanță pentru management din cadrul PwC România. Ea observă cum consumul a scăzut după 2009, pe fondul crizei economice, s-a stabilizat din 2012 și și-a reluat tendința crescătoare în 2015. Astfel, volumele vândute în 2016 au fost mai mari cu 2% față de anul anterior. „Creșterea consumului a fost influențată de avansul puterii de cumpărare, scăderea TVA și eliminarea accizei, de îmbunătățirea încrederii consumatorilor și de apariția cafenelelor de nișă“, afirmă Ionescu. Optimismul se leagă și de scăderea prețului mediu al cafelei în 2015 sub influența scăderii cotei TVA de la 24% la 9%, dar și de eliminarea accizei la cafea în 2016. Un argument în plus pentru dezvoltarea unei cafenele de către antreprenori este subliniată de Ionescu: „Adaosurile diferă semnificativ în funcție de tipul localului, dar sunt în mod cert de ordinul a trei cifre“, explică reprezentanta PwC.

Chiar dacă în prezent piața se bazează pe consumul de cafea acasă, pe când cea „out of home“ este marcată de prețurile relativ mari, potrivit specialistului de la PwC, în viitor creșterile din domeniu ar urma să vină grație consumului din oraș, tendință care prinde amploare.

Sonia Năstase, country business manager pentru divizia Nespresso a companiei din industria dulciurilor și cafelei Nestlé Romania, a sesizat și ea creșterile pieței: „Piața de cafea a crescut constant în ultimii ani, atât în volum, cât și în valoare. Peste 90% dintre români beau cafea acasă sau în oraș în mod regulat. Consumul de cafea continuă să aibă și va avea încă mult timp de acum înainte foarte mult loc de creștere.“

Country managerul Nespresso România (companie care se adresează consumatorilor, partenerilor HoReCa și companiilor cu sedii de birouri din România) spune că piața românească se bucură de o dezvoltare frumoasă a diverselor concepte de cafenea, axate fie pe expertiză, fie pe design. „Din acest punct de vedere, modelul vestic de contextualizare urbană a consumului de cafea funcționează și la noi, în expresii din ce în ce mai interesante. Următorii cinci ani vor fi esențiali pentru rafinarea nișei cafenelelor“, spune Sonia Năstase.