Cel mai mare pariu din cariera politică a lui Netanyahu: Atacul direct asupra Iranului și încercarea de a-i opri programul nuclear. „Este cel mai important lucru pe care l-a făcut”

Benjamin Netanyahu și-a petrecut cea mai mare parte a carierei politice promițând că va face tot ce este necesar pentru a împiedica Iranul să obțină arme nucleare.

În primele ore ale zilei de vineri, premierul israelian a încercat exact asta: a trimis peste 200 de avioane pentru a lovi ținte din întreaga Iran, în cel mai distructiv atac cu care s-a confruntat republica islamică în ultimele patru decenii, titrează Financial Times.

Atacul, care a vizat instalații nucleare iraniene, sisteme de rachete, de apărare aeriană și care a ucis comandanți militari și oameni de știință cheie, a venit după aproape doi ani de conflict escaladat în Orientul Mijlociu, perioadă în care Israelul și Iranul, cel mai mare dușman al său, au alunecat inexorabil spre război.

În acest timp, loviturile israeliene au slăbit grav aliații regionali ai Iranului: au redus semnificativ capacitatea Hezbollah, au contribuit la prăbușirea regimului Assad în Siria și au provocat o distrugere enormă în Gaza, în cadrul eforturilor lui Netanyahu de a anihila Hamas, gruparea militantă palestiniană al cărei atac din 7 octombrie 2023 asupra Israelului a declanșat cele 20 de luni de ostilități.

Dar analiștii spun că atacul direct asupra Iranului, care a transformat războiul din umbră dus de decenii între cei mai puternici doi actori din Orientul Mijlociu într-un conflict deschis, reprezintă cea mai gravă decizie luată de Netanyahu până acum.

„Timp de două decenii, Iranul a fost prioritatea numărul unu pentru Netanyahu” a declarat Aviv Bushinsky, fostul său șef de cabinet din anii 1990. „Este cel mai important lucru pe care l-a făcut”.

Oficiali ai armatei israeliene au declarat că decizia de a lansa atacul a fost luată deoarece programul nuclear iranian a ajuns într-un punct în care este aproape de a putea dezvolta o bombă, în ciuda anilor de eforturi israeliene secrete de a-l sabota.

O altă componentă a calculelor lor a fost convingerea că slăbirea Hezbollah, cea mai puternică grupare proxy a Iranului, și daunele provocate de loviturile israeliene din anul trecut asupra apărării aeriene și a capacităților iraniene de producere de rachete au deschis o fereastră de oportunitate pentru un atac care s-ar închide dacă Iranul și Hezbollah ar avea timp să se refacă.

„Nu ne putem permite să așteptăm un alt moment pentru a acționa, nu avem altă opțiune,” a declarat Eyal Zamir, șeful Statului Major al armatei israeliene. „Evenimentele recente și cele din trecut ne-au învățat că, atunci când dușmanul încearcă să ne distrugă, nu trebuie să închidem ochii”.

Analiștii au mai afirmat că decizia lui Netanyahu reflectă și faptul că a fost încurajat de succesele militare ale Israelului împotriva proxilor Iranului din întreaga regiune în ultimii doi ani, precum și de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

În timp ce administrația lui Joe Biden a exercitat presiuni asupra guvernului de extremă dreapta condus de Netanyahu pe mai multe teme — de la catastrofa umanitară din Gaza la anexarea treptată a Cisiordaniei ocupate — administrația Trump a fost mult mai permisivă.

O persoană familiarizată cu situația a declarat că decizia de a finaliza pregătirile pentru atacuri a fost luată luni și că administrația Trump a fost informată și nu s-a opus planurilor lui Netanyahu. „Americanii au știut tot timpul ce se pregătește”, a  spus o persoană familiarizată cu situația pentru FT.