Cel mai mare paradox al pieței de energie: prețul energiei va rămâne mare cel puțin până în 2035 pentru că gazul scump închide piața și anulează avantajul energiei verzi ieftine. Ce este de făcut?

♦ Mario Draghi, fostul premier al Italiei care s-a aflat la vârful Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019, a lansat săptămâna trecută unul dintre cele mai anticipate rapoarte de strategie, focusat pe competitivitatea industriei europene, acolo unde prețul energiei joacă un rol covârșitor ♦ Draghi nu s-a ferit de cuvinte, spunând clar că fără măsuri imediate viabilitatea întregului proiect european este sub un risc enorm. Unul dintre aspectele analizate este formarea prețului la energie și paradoxul imens în care funcționează azi piața, unde consumatorii nu au niciun avantaj pe măsura înverzirii accelerate.

„Uniunea Europeană are o pondere relativ crescută a gazului natural în producția sa de energie și un procent tot mai mic al energiei pe bază de cărbune“, se arată în raportul Viitorul Competitivității Europene, prezentat de Draghi săptămâna trecută. „Acest lucru asigură flexibilitate sistemului, cu diferențe între statele membre. În 2023, UE a produs 2.710 TWh de energie, din care aproape 45% din surse regenerabile. Combustibilii fosili au reprezentat 32,5%, iar energia nucleară peste 20% din producție. Gazul a fost principalul combustibil fosil pentru generarea de energie, cu 14,7%, urmat de cărbuni, cu 12,7%“, se arată în raportul menționat.

Dar prețul la nivel european este dat acum exact de gaz, care nu este tehnologia dominantă. În linii mari, producătorii de energie intră în sistem în funcție de costuri, priori­tatea o are energia verde datorită ca­rac­terului variabil, astfel că primele teh­nologii sunt cele mai ieftine, rege­ne­ra­bi­lele, hidro, nuclear. Dar dacă producția aces­t­ora nu este suficientă, atunci este com­pletată cu energie scumpă, fosilă, iar în ultimii ani nimic nu a fost mai scump decât gazul pe fondul războiului din Ucraina. Practic, atâta vreme cât gazul închide piața, indiferent de procent, va seta prețul la energie, indiferent de cât de multă energie verde este injectată în sistem. Acesta este un paradox major, iar datele din raportul lui Draghi arată acest lucru, dar propune și o serie de soluții.

„Gazul natural a făcut prețul în piață pentru 63% din timp în 2022, chiar dacă pon­derea sa în producerea de energie a fost de numai 20%. Prețurile mari la gaze în­seamnă prețuri mari la energie cel puțin până la jumătatea anilor 2030, moment în care este de așteptat ca producătorii de ener­gie  pe bază de combustibili fosili să fie eliminați din mixul de producție. În timp ce gazul are un impact direct doar asupra unei părți limitate din economie, rolul său în producția de energie înseamnă că de fapt impactul său se răsfrânge în întreaga economie.“

Ce este de făcut? Față de alte rapoarte, cel realizat de Draghi vine cu câteva soluții concrete. Una dintre ele este susținerea și dezvoltarea producției de energie nucleară, inclusiv prin intermediul tehnologiei SMR. „Energia nucleară poate contribui alături de dezvoltarea energiei verzi și alături de alte tehnologii la atingerea obiectivelor de mediu ale UE și la securitatea aliementării cu energie.“

„În același timp, dezvoltarea energiei nucleare contribuie la leadership-ul industriei europene în acest domeniu.“ De la extinderea duratei de viață a actualelor reactoare până la noile tehnologii, totul trebuie luat în calcul, crede Draghi. Deja, la nivel european, sunt state care au oprit dezvoltarea de energie nucleară, cel mai cunoscut exemplu fiind cel al Germaniei.

„Pe termen scurt, provocarea cu care se confruntă Europa este că beneficiile tranziției verzi pentru competitivitatea UE se vor materializa când regenerabilele împreună cu nuclearul vor forma prețul iar investițiile relevante în rețele, stocare și flexibilitate vor fi realizate și amotizate, astfel încât tot sistemul să poată fi gestionat într-o manieră eficientă“, atrage atenția Mario Draghi.

Una dintre soluțiile propuse pentru decuplarea prețurilor la energia verde și cea nucleară de gaze este dezvoltarea proiectelor doar pe bază de PPA-uri sau de CfD-uri, instrumente care garantează un preț pentru producătorii din astfel de surse. Recomandarea este ca prețurile să fie cât mai aproape de costurile tehnologiei, nu de prețul spot din piețe, care este făcut tot de gaze, se arată în raport. Tot contractele pe termen lung sunt văzute ca soluție salvatoare pentru consumatorii industriali, chiar și pentru cei de talie mică. Mai departe, raportul lui Draghi spune că este necesar sprijinul statelor pentru ca marii consumatori să-și poată face propriile unități de producție a energiei. Inclusiv pe partea de gaze naturale, Draghi susține contractele de aprovizionare pe termen lung, deși experiența României în relația cu Gazprom și intermediariii săi ar da puține motive pentru reluarea unui astfel de model.

În vara acestui an, prețul energiei, mai ales pentru regiunea din care face parte și România a escaladat vertiginos, lucru care a determinat primele măsuri la nivel politic. Dincolo de deficitul de capacitate de producție, capacitatea slabă de interconecatre dispre Vest spre Est a inflamat cotațiile. Practic, Europa de Sud-Est a funcționat luni de zile la prețuri uneori triple față de Vest fără niciun fel de reacție de la Bruxelles. Recent, statele din regiune au trecut la luări de poziție, mai ales cu iarna apropiindu-se.

Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei, țară afectată la fel ca România de prețurile fierbinți din vara aceasta, îi cere Bruxellesului să găsească soluții imediate pentru criza prelungită de ca-pacitate din piața energiei care a dus la prețuri extreme și care cere un răspuns politic urgent, arată un material publicat la finalul săptămânii trecute de Financial Times.

Factorii care au dus la creșterea prețurilor din Grecia, Ungaria și România includ canicula, întreruperi în producția de energie, precipitațiile slabe, mai scrie FT. Dar premierul elen, în scrisoarea sa oficială, spune că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina au generat un impact semnificativ. Dacă până anul acesta Kievul era un exportator de energie în regiune, anul acesta a avut nevoie de cantități mari de la vecinii săi. Tot Mitsotakis, în scrisoarea sa oficială, a cerut o supraveghere mai atentă a pieței de energie care a devenit „o cutie neagră imposibil de înțeles, chiar și pentru experți“, a mai scris oficialul grec. „Dacă tot suntem într-o piață energetică europeană unică, nu pot doar unii să plătească factura și să tolerăm la nesfârșit prețuri de două, de trei ori mai mari decât în restul Europei, drept pentru care voi aduce acest subiect în atenția consiliului de miniștri la nivel european și, împreună cu Grecia, cu Bulgaria, cu toți ceilalți interesați, va trebui să definim niște soluții rapide prin care noi trebuie să fim compensați pentru aceste diferențe de preț. Așa mi se pare corect și normal“, a spus la rândul său Sebastian Burduja, ministrul român al energiei.