Cel mai mare fond suveran din lume lansează un avertisment înfiorător după ce războiul din Iran a zguduit lumea: A venit timpul să ne pregătim de ce e mai rău, nu mai există spațiu pentru optimism

Cel mai mare fond suveran din lume avertizează că piețele subestimează riscurile majore generate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, iar investitorii trebuie să se pregătească pentru scenarii negative într-un context în care inflația, fragmentarea geopolitică și o posibilă corecție în sectorul tech pot lovi simultan economia globală, notează Bloomberg.

Avertismentul vine de la Nicolai Tangen, directorul fondului suveran al Norvegiei, în valoare de 2.200 de miliarde de dolari, după o vizită în regiune chiar înainte ca războiul din Iran să izbucnească. La doar câteva ore după plecarea sa, conflictul a escaladat, provocând mii de victime, milioane de persoane strămutate și amplificând riscurile unei crize energetice globale. În acest context, Norges Bank Investment Management își recalibrează scenariile, în condițiile în care „este prea devreme pentru a spune” dacă influența economică a Golfului va fi afectată pe termen lung, dar complacerea piețelor este evidentă.

Fondul, care deține aproximativ 1,5% din toate acțiunile listate la nivel global și are expuneri majore pe companii precum Nvidia și Apple, analizează scenarii severe. Tangen invocă teoria economistului Hyman Minsky privind riscurile generate de perioadele prelungite de stabilitate și rezumă situația în trei cuvinte: „stabilitatea este instabilă”.

Două riscuri majore domină evaluările fondului. Primul este revenirea inflației, în cazul în care Strâmtoarea Hormuz ar fi blocată, ceea ce ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril și ar afecta lanțurile globale de aprovizionare. Al doilea este fragmentarea geopolitică, pe fondul tensiunilor comerciale deja amplificate de tarifele impuse de administrația Donald Trump și al presiunilor asupra aliaților SUA.

Impactul asupra fondului ar putea fi sever. Potrivit unui test de stres realizat pentru finalul anului 2025, deteriorarea relațiilor comerciale, încetinirea creșterii economice și scăderea profitabilității ar putea reduce cu 49% portofoliul de acțiuni și cu 37% valoarea totală a activelor. Deși Norvegia ar putea beneficia de creșterea prețurilor la petrol și gaze, efectele negative asupra economiei globale ar afecta direct fondul, ale cărui transferuri reprezintă între 20% și 25% din bugetul anual al statului.

Un alt punct de vulnerabilitate este sectorul tehnologic. Deși fondul mizează pe inteligența artificială pentru un potențial plus de productivitate de circa 20%, Tangen avertizează asupra evaluărilor ridicate și a incertitudinilor privind profitabilitatea acestui segment. Conform analizelor interne, o corecție pe piața tech ar putea șterge peste jumătate din portofoliul de acțiuni.

În paralel, riscurile macroeconomice cresc. Europa, care importă aproximativ 60% din energia consumată, este expusă la șocuri de preț. Estimările Bloomberg Economics indică o inflație de 2,6% în zona euro în martie, sub nivelul din SUA, dar impactul prețurilor mai mari la energie ar putea împinge economii precum Franța în recesiune în scenarii adverse. Presiunea asupra băncilor centrale va crește, în timp ce guvernele încearcă să evite repetarea șocului inflaționist din 2022.

În acest context, Tangen a transmis la Paris un mesaj privind necesitatea consolidării pieței unice europene, prin integrare economică mai profundă, piețe de capital unificate și reducerea birocrației.

„Ne place Europa, dar creșterea și inovația sunt mai reduse decât în SUA”, a spus acesta.

Mesajul vine pe fondul unei reconfigurări globale accelerate, în care tensiunile geopolitice și presiunile economice determină repoziționări strategice. Fondul norvegian, deja criticat în SUA pentru decizii de investiții pe criterii etice și implicat în dispute cu actori precum Elon Musk, se confruntă cu presiuni pentru reducerea expunerii pe piața americană.

În esență, semnalul transmis de cel mai mare investitor suveran este clar: piețele ignoră riscuri sistemice majore, iar combinația dintre tensiunile geopolitice și vulnerabilitățile din sectorul tehnologic poate declanșa o corecție severă, în timp ce spațiul pentru optimism se reduce accelerat.