Home Actualitate Cel de-al doilea val verde devine realit...
Actualitate

Cel de-al doilea val verde devine realitate. Șantierele eoliene și solare au ajuns la 2.000 MW, utilajele sunt pe teren, cele mai mari turbine montate vreodată în România intră în rețea. Care ar putea fi bilanțul la final de an

„Prima turbină a fost instalată la parcul eolian VIFOR al Rezolv din județul Buzău, România. Turbina EnVentus Vestas V162 are o înălțime a turnului de 166 de metri și un diametru al rotorului de 162 de metri. Cu o capacitate de 6,4 MW, aceasta are cea mai mare putere dintre toate turbinele din România“, a anunțat ieri Rezolv Energy, cu gigantul britanic Actis în spate. La finalizare, VIFOR va ave…

Cel de-al doilea val verde devine realitate. Șantierele eoliene și solare au ajuns la 2.000 MW, utilajele sunt pe teren, cele mai mari turbine montate vreodată în România intră în rețea. Care ar putea fi bilanțul la final de an
Cel de-al doilea val verde devine realitate. Șantierele eoliene și solare au ajuns la 2.000 MW, utilajele sunt pe teren, cele mai mari turbine montate vreodată în România intră în rețea. Care ar putea fi bilanțul la final de an · Foto: Business Magazin

♦ Aproape în fiecare zi apare un anunț privind evoluția unui șantier pentru un parc eolian sau solar ♦ Autorizațiile din ultimii doi ani, hârtiile, se transformă în utilaje, echipe în teren, tehnologie de ultimă generație montată ♦ Potrivit datelor strânse de ZF, în acest moment se lucrează la circa 2.000 MW, circa 1,5 mld. euro, iar 1.400 MW ar putea fi montați în total până la finalul acestui an ♦ Acest bilanț potențial ar transforma 2025 în cel mai bun an pentru investițiile în producția de energie din ultimii 30 de ani.

„Prima turbină a fost instalată la parcul eolian VIFOR al Rezolv din județul Buzău, România. Turbina EnVentus Vestas V162 are o înălțime a turnului de 166 de metri și un diametru al rotorului de 162 de metri. Cu o capacitate de 6,4 MW, aceasta are cea mai mare putere dintre toate turbinele din România“, a anunțat ieri Rezolv Energy, cu gigantul britanic Actis în spate. La finalizare, VIFOR va avea o capacitate de 461 MW și va fi cel mai mare parc eolian din noul val verde din România. Liderul de capacitate este și acum Fântânele-Cogealac, de 600 MW, finalizat de cehii de la CEZ în 2012, dar supremația îi este deja „amenințată“ de noi proiecte.

„Construcțiile sunt în desfășurare la primul nostru parc solar din România“, spun reprezentanții grupului suedez Ingka Investments, cei care au IKEA în portofoliu. Cei 300 MW ai parcului solar Butimanu (județul Dâmbovița) se alătură celor 171 MW pe care grupul îi deține local în parcuri eoliene.

„Prinde contur proiectul Green Breeze din județul Galați. Lucrările sunt în desfășurare – 8 dintre cele 16 fundații ale turbinelor au fost deja turnate. Colegii noștri de la OX2 România și partenerii lor sunt la zi cu construcția parcului eolian de 99,2 MW – programat să intre în funcțiune în prima parte a anului 2026. OX2 construiește și va opera și administra proiectul Green Breeze pentru Nala Renewables“, a anunțat acum câteva săptămâni OX2.

Acestea sunt doar câteva dintre anunțurile privind evoluția unor șantiere majore de parcuri de energie regenerabilă și ca ele apar zilnic altele.

„Pe zona de proiecte eoliene, din estimările noastre, în acest moment sunt în construcție circa 600 MW. Se așteptă demararea construcției în următoarele luni la alți aproximativ 400 MW“, spune Liviu Gavrilă, vicepreședinte al RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană, head of Energy România. Potrivit acestuia, până la finalul anlui, sunt șanse să fie puși în funcțiune 400 MW în proiecte de energie eoliană, un salt major față de bilanțul de 30 MW în eoliene montați în 2024.

Pe partea de energie solară, lucrurile sunt și mai încinse.

„La începutul anului, erau în construcție circa 1.600 MW în proiecte de energie solară, din care 400 MW sunt finalizate. Până la finalul anului, estimările noastre arată finalizarea unor proiecte de 1.000 MW“, spun la rândul lor reprezentanții RPIA (Asociația Industriei Fotovoltaice din România).

Cu acest bilanț, la care se vor adaua instalațiile prosumatorilor și poate finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, anul 2025 devine cel mai bun an privind punerile în funcțiune din ultimii 30 de ani.

Punerea în funcțiune a Unității 1 de la Cernavodă (700 MW) în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde și începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcțiune de proiecte de producere a energiei.

Datele Transelectrica arată că anul trecut s-au pus în funcțiune centrale electrice care totalizează 1.143 MW, cu următoarea structură: 25 MW hidrocarburi, 30 MW eolian, 581 MW fotovoltaic, 53 MW hidro, 330 MW cărbune, 121 MW în baterii de stocare și respectiv 3 MW biogaz. Aceste cifre nu iau în calcul prosumatorii, dar ele aduc o schimbare de trend majoră în contextul în care „strategia“ României timp de ani de zile a fost să închidă capacități fără a pune nimic în loc.

Mai departe, de la nivel oficial, sunt asumate ținte clare privind producția de energie.

„Dezvoltăm masiv producția de energie regenerabilă“, a anunțat Bogdan Ivan, într-o postare pe rețeaua LinkedIn. Potrivit acestuia, România va avea 3.200 MW de energie eoliană și solară montați până la finalul anului 2026. Un alt angajament este modernizarea rețelei de transport și distribuție cu peste 6 mld. lei. Potrivit acestuia, până la finalul anului 2026, alți 250.000 de prosumatori ar trebui conectați la sistemul energetic, în contextul în care acum comunitatea prosumatorilor este de 230.000 de prosumatori cu circa 2.700 MW de capacitate instalată.

Accelerarea investițiilor în producția de energie verde, dublate de proiecte de stocare, sunt cu atât mai necesare cu cât din 2027 Unitatea 1 de la Cernavodă intră în retehnologizare. România pierde temporar în acel moment 700 MW de capacitate în bandă, esențială pentru acoperirea consumului, și trebuie să aibă ce pune în loc.

„Rezultatul? Mai multă energie produsă în România, mai puține importuri scumpe, prețuri mai mici pentru toți românii“, și-a încheiat Bogdan Ivan angajamentul privind dezvoltarea producției de energie.

Accelerarea investițiilor în producția de energie verde, dublate de proiecte de stocare, sunt cu atât mai necesare cu cât din 2027 Unitatea 1 de la Cernavodă intră în retehnologizare. România pierde temporar în acel moment 700 MW de capacitate în bandă, esențială pentru acoperirea consumului, și trebuie să aibă ce pune în loc.

Care este angajamentul lui Bogdan Ivan, ministrul energiei, pentru dezvoltarea sectorului

Sursa: LinkedIn

1. Dezvoltăm masiv producția de energie regenerabilă

► 3.200 MW energie solară și eoliană vor fi instalați până în decembrie 2026

► Finanțare prin PNRR, Fondul pentru Modernizare și contracte bilaterale. Asta înseamnă creșterea capacității de producție cu aproape 35% față de 2022.

2. Modernizăm rețelele de transport și distribuție

► Peste 6 miliarde lei investiți prin Transelectrica și distribuitori locali

► Automatizăm rețelele pentru reducerea pierderilor tehnice (care în unele județe ajung la 10–12%). Costuri mai mici pentru consumatori și un sistem mai stabil.

3. Susținem prosumatorii și comunitățile energetice

► Peste 170.000 de prosumatori înregistrați deja în 2025

► Obiectiv: 250.000 prosumatori până în 2026

► Ghiduri simple și fonduri pentru panouri fotovoltaice în gospodării și primării. Energia produsă local, facturi aproape zero.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună