CEISD, comisia care evaluează tranzacția. prin care germanii de la E.ON vor să vândă E.ON Energie România către maghiarii de la MVM: De la înființarea comisiei au fost cinci cazuri de aviz negativ. În prezent analizăm tranzacția. În ce context se dă avizul negativ?

♦ Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), organism înființat în 2022 și subordonat Guvernului României, analizează, din punctul de vedere al securității naționale, tranzacțiile a căror valoare depășește două milioane de euro din anumite domenii de activitate ♦ Energia face parte din aria de interese a comisiei, pe masa CEISD fiind acum tranzacția prin care maghiarii de la MVM vor să cumpere de la germanii de la E.ON compania E.ON Energie România, activă în domeniul furnizării de energie și gaze ♦ Până acum, comisia a respins cinci tranzacții, cea menționată fiind în analiză.

„În prezent, Comisia pentru E­xa­minarea Investițiilor Străine Direc­te a primit notificarea din partea com­paniei MVM și analizează tranzacția prin care intenționează să preia E.ON Energie România. Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe analizează, din punctul de vedere al securității na­ționale, tran­zacțiile a căror valoare de­pășește două milioane de euro din anumite domenii de activitate (prevă­zute la art. 2 din Hotărârea CSAT nr. 73/2012)“, se arată în răspunsul CEISD la solicitarea ZF. Energia, transporturile, infrastructura critică, sistemele informatice și de comuni­cații, sectoarele financiar, bancar și de asigurări sunt printre domeniile viza­te de hotărârea menționată de CEISD. Conform legislației în vigoa­re, din CEISD fac parte: un reprezen­tant al prim-ministrului, din cadrul aparatului de lucru al guvernului, cu rang de ministru (președintele CESID), președintele Consiliului Concurenței sau un membru al ple­nu­lui autorității și câte un reprezen­tant din partea Secretariatului Ge­neral al Guvernului, Ministerului Eco­nomiei, Digitalizării, Antrepre­noriatului și Turismului, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Mi­nisterului Finanțelor, Ministerului A­părării Naționale, Ministerului Afa­ce­rilor Interne, Ministerului Sănătă­ții, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Energiei.

La finalul anului trecut, germanii de la E.ON au comunicat semnarea tranzacției prin care vor să vândă busi­nessul de furnizare pe care îl au în Ro­mâ­nia către grupul maghiar MVM. Preluarea portofoliului de furnizare pe care germanii de la E.ON îl aveau în România, cu 3,4 milioane de con­sumatori de energie și gaze, din care circa 2 milioane de puncte de consum de gaze, de către compania maghiară de stat MVM, vine ca un duș rece pentru pretențiile de jucător regional pe care România le are, pretenții ba­za­te mai ales pe resursele pe care piața locală le deține.

Obiectul tranzacției se referă exclusiv la portofoliul de furnizare pe care germanii de la E.ON îl au în România, partea de rețele de distribuție de gaze și energie rămân în continuare la E.ON și sunt gestionate prin intermediul companiei Delgaz Grid. Peste portofoliul de furnizare, în cadrul tranzacției intră și E.ON Assist Complet, companie de servicii energetice. Ca cifră de afaceri, E.ON Energie România a terminat anul 2023 cu 10,3 mld. lei și un profit net de 134 mil. lei, o redresare față de pierderile de 359 de milioane de lei din 2022. Furnizorii au fost grav afectați de schema de plafonare introdusă de statul român, aceasta fiind și una dintre explicațiile din spatele acestei tranzacții.

Analiza acestei tranzacții vine în contextul în care există suspiciuni privind influențe din partea Rusiei, spunea Sebastian Burduja, ministrul energiei, într-un interviu publicat vineri 10 ianuarie pe site-ul Financial Times. Principala suspiciune pornește chiar de la prețul pe care MVM a fost de acord să îl plătească, de 200 de milioane de euro, potrivit informațiilor FT, mult peste cel oferit de alte două companii energetice de stat, spune ministrul. În cursa pentru portofoliul E.ON Energie România s-ar fi aflat Romgaz și Hidroelectrica, cele mai puternice companii energetice pe care statul le mai are în subordine.

„În cazul în care operațiunea prezintă un risc semnificativ la adresa securității sau ordinii publice sunt analizate, din oficiu, și investițiile care nu depășesc pragul de 2.000.000 euro. CEISD poate desfășura cercetări detaliate, sesizând Consiliul Suprem de Apărare a țării (CSAT), durata acestora variind în funcție de complexitatea cazurilor. CEISD poate emite avize de autorizare, de autorizare cu condiții sau de respingere a unei investiții străine. Avizul negativ privind o potențială tranzacție se emite în situația în aceasta afectează securitatea sau ordinea publică a României sau afectează proiecte sau programe pentru Uniunea Europeană“, spun reprezentanții CEISD.

De la înființare, din 2022, în cinci cazuri CEISD a dat aviz negativ.“De la înființarea CEISD, în 2022, și până în prezent au fost cinci cazuri în care s-a dat aviz negativ, în domenii precum telecom și transportul resurselor energetice“, a mai precizat instituția, fară a menționa companiile implicate în tranzacțiile response.

Sebastian Burduja, ministrul energiei, a spus tot în interviul acordat FT, că tranzacția ar putea fi blocată din motive de securitate, la fel cum s-a întâmplat în Spania anul trecut, când Madridul a oprit o fuziune din domeniul feroviar unde tot o companie din Ungaria era implicată, din cauza legăturilor cu Rusia, scrie FT.

„Am văzut acest precedent în Spania, unde o tranzacție în care a fost implicată o companie din Ungaria a fost respinsă de o comisie similară cu cea care analizează acum cazul din România. Trebuie să luăm toate aceste elemente în calcul înainte de a lua o decizie“, a spus Burduja, citat de FT.