Cei mai mulți români merg la cumpărături cu mașina personală și cheltuiesc sub 100 de lei

„La nivelul întregului eșantion, se poate observa că mașina personală este principalul mijloc de transport preferat de către persoanele intervievate (49% dintre respondenți), urmate de cei care merg pe jos, cu o pondere de 29%, iar cei care utilizează transportul în comun reprezintă 19%. Majoritatea persoanelor alocă maxim 10 minute pentru a ajunge la magazinul frecventat cel mai des”, arată autorii studiului.

Majoritatea respondenților aleg să meargă cel mult un km (47%), în timp ce 86% din respondenți merg cel mult 3 km, de acasă până la magazinul frecventat cel mai des, pentru achizițiile de consum curent. Dintre cei care merg cel mult un km până la magazinul cel mai des frecventat, cei mai mulți merg pe jos, fiind urmați de cei care se deplasează cu mașina.

„Se poate concluziona că marea majoritate a respondenților (86%) sunt dispuși să se deplaseze pe o distanță de maxim 3 km pentru a realiza cumpărăturile pentru consum curent. Dintre cei care merg cel mult un km până la magazinul frecventat, cei mai mulți merg pe jos (48%), fiind urmați de cei care se deplasează cu mașina (29%)”, arată studiul citat.

De asemenea, „se poate observa că, indiferent care este mijlocul de transport preferat pentru efectuarea cumpărăturilor, în funcție de timpul de deplasare, cele mai multe persoane au declarat că merg între 6 și 10 minute, astfel încât 63% se deplasează maxim 10 minute pentru a ajunge la magazinul pe care îl frecventează, în București, și 62%, la nivelul țării”.

Analizând frecvența cu care consumatorii merg să achiziționeze produsele alimentare și nealimentare de consum curent, dar și cât cheltuiesc ei pentru achiziția acestora, „se poate observa că, indiferent de valoarea cheltuielilor săptămânale realizate din supermarket, respondenții preferă să meargă de mai multe ori pe lună la supermarket – o dată sau de mai multe ori pe săptămână”. Autorii studiului mai arată că românii care merg la cumpărături cu o frecvență mai mare „au tendința de a cheltui mai puțin față de cei ce merg doar o dată pe saptămână la supermarket”. Cea mai mare diferență este la respondenții care cheltuie sume de până la 50 de lei/vizită.

La întrebarea referitoare la cheltuielile săptămânale, cele mai multe persoane au declarat că pentru produsele de consum curent cheltuiesc săptămânal, indiferent de forma de comerț vizitată, între 101 și 200 de lei, existând ponderi semnificative și apropiate între toate cele 4 intervale analizate până în limita a 300 de lei (sub 50 de lei, 50-100 de lei, 101-200 de lei și 201-300 de lei).

„Se constată că o pondere de 87% din totalul respondenților din București cheltuiesc sub 300 de lei, (42% dintre respondenți cheltuiesc sub 100 de lei, iar 68% dintre aceștia cheltuiesc sub 200 de lei). La nivel național, ponderile urmează aceeași linie cu cele din București, cei mai mulți respondenți încadrându-se în intervalul 100-200 lei, 86% din totalul respondenților cheltuind sub 300 de lei”, mai arată autorii studiului.

Referitor la cheltuielile săptămânale în magazinele de tip supermarket/comerț modern, „se poate observa că, în supermarket, 94% dintre respondenții din București cheltuiesc sub 300 de lei și 53% cheltuiesc sub 100 de lei (ponderile sunt aproximativ la fel și la nivel național – 92% cheltuiesc sub 300 de lei)”.

Pe de altă parte, „numărul de persoane care cheltuie sub 100 de lei și sub 300 de lei în supermarket este mai mare față de distribuția pentru cheltuielile săptămânale, indiferent de forma de comerț”. Acest lucru se observă atunci când cei care cheltuiesc sume mai mari în general pentru cumpărături, „în momentul în care își defalcă achizițiile constată că acestea sunt ușor mai reduse în supermarket, trecând astfel la o categorie de cheltuială inferioară”, mai arată autorii studiului.

Consiliul Concurenței precizează că doar 8% din respondenți au declarat că, în general, merg la magazinele de cartier și, doar ocazional, la supermarket. Aceștia au declarat, în proporție de 59%, că merg pe jos până la magazinele mici de cartier și aproximativ 50% au venituri nete per gospodărie sub 2.500 de lei. Spre comparație, doar 36% dintre cei care merg la supermarket au un venit mai mic de 2.500 de lei.

„Doar 6,7% din totalul persoanelor chestionate au indicat magazinele mici de cartier ca reprezentând magazinele de unde își fac, în mod frecvent, principala achiziție de bunuri de consum curent. Mai mult, 56% din persoanele care se bazează pe magazinele mici de cartier, merg de mai multe ori pe săptămână pentru aprovizionarea principală a gospodăriei și doar 20% merg o dată pe săptămână la cumpărături”, precizează autorii studiului.

Consiliul Concurenței a anunțat recent că va modifica modul de analiză a fuziunilor și achizițiilor pe piața de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, reducînd distanțele pe care se găsesc eventualele unități competitoare ale acestora.

Măsura este introdusă „ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul companiilor de pe această piață, dar și al consumatorilor”, a precizat instituția.

Astfel, „când va analiza piața relevantă a unui magazin de peste 400 mp, se vor avea în vedere toate magazinele existente (mici și mari) în aria de 10 minute de mers cu autoturismul față de magazinul analizat. Dacă se va analiza un magazin de proximitate, se vor avea în vedere alte magazine de proximitate (cu suprafata mai mică de 400 mp) care se află în aria de 10 minute de mers pe jos față de magazinul analizat, dar și magazinele de dimensiuni medii și mari (comerț modern), într-o arie de 10 minute de mers cu mașina față de magazinul analizat”.

Ca urmare a acestor măsuri, odată cu aplicarea noului mod de analiză „vor fi mai greu de îndeplinit condițiile pentru ca autoritatea de concurență să autorizeze tranzacțiile care implică magazine ce se află la distanță mai mică de 10 minute”, a menționat Consiliul Concurenței.