Din Cehia până în România, energia scumpă închide fabrici și duce la pierderea a mii de locuri de muncă. Răspunsul Comisiei Europene? Lansarea unei Busole a Competitivității pentru prosperitate sustenabilă, plus o serie de planuri de acțiune

♦ „Power to the Region: Cum transformăm tranziția energetică în competitivitate pentru industrie și oportunități de dezvoltare“ este tema aleasă anul acesta de ZF pentru ZF Power Summit, 26-28 februarie. Cu industria în corzi și cu reașezarea strategiilor privind mediul la nivel global, identificarea unor soluții win-win pentru sectorul energetic și consumatori devine crucială pentru viitorul regiunii.

Din Cehia până în România, consumatorii industriali de energie se află acum sub un nou val de presiune. Gazul a ajuns la maximul ultimilor doi ani, iar prețul energiei escaladează în contextul în care producția de energie verde nu ține pasul cu cererea mărită de frig. Depozitele de gaze se golesc văzând cu ochii, iar termocentralele, pe cărbuni sau gaze, devin piloni esețiali pentru asigurarea consumului de energie. Dar cu un preț.

„Având în vedere dificultățile economice cu care se confruntă societatea cauzate de preturile foarte mari la energie electrică și necesitatea de a lua măsuri urgente pentru diminuarea pierderilor si adaptarea societății la dificultățile economice, inclusiv prin reducerea de costuri, precum și ca măsură de protecție a salariaților, Consiliul de Administrație al ArcelorMittal a hotărât întreruperea temporară a activități societății pentru perioada 14 februarie 2025-31 martie 2025 si plata cu 75% din salariul de bază a salariaților afectați de această măsură“, a scris compania într-un raport.

În regiune, situația este la fel de complicată.

„În ianuarie, trei fabrici au anunțat concedieri în masă. Sute de angajați ai uzinei chimice Skolana, ai producătorului de anvelope Mitas și ai companiei alimentare Dr. Oetker. Cele trei companii din Republica Cehă închid o parte din producție, inclusiv din cauza energiei scumpe“, scrie iDNES.cz.

Motivele concedierilor variază, scrie și portalul Novinky.cz. Scăderea cererii de produse petrochimice și creșterea costurilor, interesul scăzut pentru mașinile electrice, creșterea prețurilor la energie și materii prime sunt printre factorii care afectează companiile menționate.

Cifrele vorbesc de la sine

România, de exemplu, a ajuns anul trecut să-și acopere cererea internă de gaze cu producția sa și cu gazul extras din depozite și deși este o veste bună, acest lucru a fost posibil pe fondul scăderii abrupte a consumului de gaze din zona industrială în ultimii ani.

Potrivit datelor publice, în perioada 2021-2023, consumul de gaze la nivel industrial s-a redus cu 25%. Consumul de gaze intern a fost afectat pe de o parte de pandemie, dar lovitura masivă a fost dată de izbucnirea războiului din Ucraina și de impactul conflictului asupra prețului gazului.  În perioada 2021-2023, consumul de energie industrial s-a redus la nivel național cu circa 4%, dar sunt județe care au pierdut chiar și 29% din cererea de energie industrială. La fel ca în cazul consumului industrial de gaze naturale, soluțiile pentru crearea unor noi oportunități de consum lipsesc. 

Alessio Menegazzo, CEO & country manager PPC România: În timp ce unii susțin că decarbonizarea și electrificarea sunt motivate ideologic, realitatea este exact opusul. Nu este vorba de ideologie – ci de economie

Într-o UE debusolată, CE lansează Busola Competitivității

Care este răspunsul Comisiei Europene la această situație care arată că din cauza costurilor la energie, parțial crescute de planul privind decarbonizare, parțial de războiul din Ucraina, economiile de aici nu mai sunt competitive în concurența globa­lă? O Busolă a Competitivității, un set de acte menite să repună UE pe un trend de creștere.

„Europa este frânată de slăbiciuni. Pe scurt, în ultimii 20-25 de ani, modelul nostru de afaceri s-a bazat practic pe forța de muncă ieftină din China și pe energia presupus ieftină din Rusia. Aceste vremuri au apus. Și vedem că astăzi Europa continuă să rămână în urma Statelor Unite și a Chinei în ceea ce privește creșterea productivității. Și trebuie să ne remediem punctele slabe pentru a recâștiga competiti­vitatea“, a spus Ursula Von der Leyen, președintele CE, într-un discurs ținut la finalul lunii trecute, în care a fost lansată această Busolă a Competitivității. În timp ce Von der Leyen anunța noi acte, SUA trecea la impunerea de tarife pe importurile de oțel din UE.

Pe ce se va baza viitoarea competiti­vitate a UE de acum înainte?

„Trebuie să relansăm motorul inovării din Europa. Dacă ne uităm la cercetare și la talentele din Europa, este impresionant, deoarece ponderea globală a cererilor de brevete din Europa este egală cu cea a Statelor Unite și a Chinei. Însă doar o treime dintre acestea sunt exploatate co­mercial. Iar acest lucru face diferența. Și doar o mică parte a întreprinderilor din UE profită de oportunitatea schimbării digitale. Dacă ne uităm la companiile noastre, doar 13,5% folosesc inteligența artificială. Acest lucru trebuie să se schimbe. Prin urmare, în acest an vom lansa o strategie amplă privind IA pentru continentul nostru.“ Deci, va urma o strategie privind IA.

Piața de capital este o altă problemă în UE, dar și aici va urma o strategie.

„Acesta este motivul pentru care, pornind de la o uniune a piețelor de capital și o uniune bancară, vom prezenta în acest an o uniune europeană a economiilor și investițiilor. Aceasta va crea noi produse de economisire și de investiții, va oferi stimulente pentru capitalul de risc și va asigura fluidizarea investițiilor în întreaga Uniune Europeană“, a mai anunțat președinta CE.

Fără dubiu, UE va rămâne pe calea Green Deal, a decarbonizării, a mai spus von der Leyen, dar și aici vor mai urma discuții și planuri. “Voi lansa dialogul strategic privind viitorul industriei automobilelor. Îl vom sprijini pe parcursul tranziției sale profunde și ne vom asigura că viitorul automobilelor rămâne ferm înrădăcinat în Europa. Vom lansa, de asemenea, planuri de acțiune adaptate pentru sectoarele mari consumatoare de energie – pentru a vorbi doar despre oțel și metale, precum și despre produsele chimice.“

Ursula von der Leyen, președinte CE: Avem un semnal foarte clar din partea mediului de afaceri european că există prea multă complexitate, durata de autorizare este prea lungă și procedurile administrative sunt prea greoaie. Trebuie să reducem birocrația. Vom depune un efort de simplificare fără precedent.

Cea mai concretă idee din discursul de la finalul lunii trecute rămâne cea a simplificării procedurilor la nivelul UE, una dintre piedicile masive în bloc.

„Avem un semnal foarte clar din partea mediului de afaceri european că există prea multă complexitate, durata de autorizare este prea lungă și procedurile administrative sunt prea greoaie. Trebuie să reducem birocrația. Vom depune un efort de simplificare fără precedent“, a fost unul dintre lucrurile concrete menționate de la cel mai înalt nivel al CE. Al doilea este urgența acțiunilor. “Avem voință politică. Acum, ceea ce contează cu adevărat este viteza și unitatea. Viteza, deoarece lumea nu ne așteaptă. Așa că este timpul să accelerăm.“

Sentimental local

Pe plan locale, părerile sunt împărțite. „Recent, Busola Competitivității lansată de Comisia Europeană ne-a transmis un mesaj foarte clar: fără energie accesibilă și sigură, nicio economie nu poate rămâne competitivă. Mai mult, fără un sistem energetic modern, investițiile vor ocoli Europa și, implicit, România. La ANRE, am înțeles acest mesaj și am acționat. În 2024, am obținut rezultate concrete: am aprobat prin autorizații 6.000 MW pentru noi capacități de producție, am licențiat 450 MW pentru exploatare comercială, am autorizat sisteme de stocare de 72 MW și am creat cadrul necesar pentru mai mult de 190.000 de prosumatori. Aceste rezultate ne-au pus pe o fundație solidă pentru viitor“, a spus George Niculescu, președintele Autorității Naționale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul unui eveniment organizat de Energynomics.

Problema este însă aceeași, a prețului care rămâne ridicat indiferent de miile de MW în solare și eoliene montate din simplul motiv că aceastea nu pot asigura singure cererea de energie.

„Tranziția energetică nu este doar despre tehnologii fără emisii și despre protecția mediului înconjurător, ci în primul rând despre cum sectorul energiei poate ajuta societatea să prospere în mod sustenabil. Pentru România, aceasta înseamnă să avem producția proprie de energie electrică, să avem un grad redus de dependență de importuri și vedem că în ultimii ani capacitățile noi de producție au fost în surse de energie regenerabilă. și mai sunt multe proiecte în curs. Însă pentru ca această energie ieftină și curată să ajungă la clienți, trebuie susținute și investițiile în rețelele de distribuție de energie electrică“, a spus George Agafiței, directorul departamentului de afaceri instituționale și reglementări din cadrul PPC România.

George Niculescu, președintele Autorității Naționale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE): „Recent, Busola Competitivității lansată de Comisia Europeană ne-a transmis un mesaj foarte clar: fără energie accesibilă și sigură, nicio economie nu poate rămâne competitivă. Mai mult, fără un sistem energetic modern, investițiile vor ocoli Europa și, implicit, România.“ George Niculescu va participa în calitate de speaker la ZF Power Summit, 26-28 februarie.

Decarbonizarea, pentru UE care este un importator major de energie, este la final singura soluție, dar calea spre a atinge acest obiectiv pare mai dificilă ca niciodată.

„Recunoașterea unei probleme este primul pas către rezolvarea acesteia. Compasul competitivității pentru UE face exact acest lucru, subliniind slăbiciunile structurale ale Uniunii Europene: birocrație excesivă și reglementare excesivă, lipsă de coordonare între statele membre și un deficit de flexibilitate care nu reușește să se alinieze provocărilor actuale“, a scris recent Alessio Menegazzo, CEO & country manager PPC România, pe rețeaua LinkedIn. Și el a mai menționat că prețul rămâne principala problemă.

“Pentru a aborda această problemă, viziunea propusă pune accentul pe accelerarea decarbonizării și a tranziției către o energie curată, electrificarea jucând un rol central. Un element crucial al acestei strategii îl reprezintă investițiile în rețelele energetice. Fiind coloana vertebrală a unei piețe unice a energiei, rețelele modernizate asigură un acces mai larg și mai direct la energie ieftină atât pentru gospodării, cât și pentru industrie. În timp ce unii susțin că decarbonizarea și electrificarea sunt motivate ideologic, realitatea este exact opusul. Nu este vorba de ideologie – ci de economie…“, a conchis Menegazzo.