Cea mai mare investiție înregistrată vreodată în istoria statelor est-europene

Acesta este titlul, dar ca să nu existe neînțelegeri, nu este vorba despre guvernul României, ci despre guvernul Viktor Orban din Ungaria. Investiția este reală.

Pe 29 ianuarie 2021, agenția de informații globală Bloomberg a anunțat această investiție și l-a citat pe Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe: SK Innovation va investi 2,3 miliarde de dolari în ceea ce va deveni cea de-a treia lor fabrică din Ungaria. Sud-coreenii au anunțat că proiectul va fi terminat în 2028, iar finanțarea va fi asigurată din surse externe.

Ce mai spunea agenția Bloomberg: Ungaria a curtat în mod agresiv producătorii de baterii din întreaga lume prin facilități semnificative, într-o încercare de a atenua impactul negativ generat de revoluția electrică care mătură toată industria auto, un sector de importanță crucială pentru economia țării, cât și pentru întreaga regiune.

Nu știu ce discută guvernul Cîțu, ce investiții străine în România și cu ce companii, dar nu cred că această temă este în fruntea listei de priorități a autorităților române, începând cu președintele Iohannis, ambasadorii români în străinătate și terminând cu celebrii atașați comerciali pe care îi plătim din taxele și impozitele noastre, dar nimeni nu știe ce fac, mai ales că investiția sud-coreenilor nu este în România.

Guvernul Cîțu ar fi trebuit să preia dosarele investițiilor străine în România de la guvernul Orban, care ar fi trebuit să preia dosarele de la guvernul Dăncilă și tot așa.

După pensionarea lui Sorin Vasilescu, celebrul director care gestiona dosarele investițiilor străine din România, nu-mi amintesc să fi apărut altcineva nou. Dacă vine un om de la USR, având în vedere că Ministerul Economiei este la USR, îi trebuie cel puțin un deceniu pentru a înțelege acest domeniu.

Între timp, în 2020, Microsoft a anunțat o investiție de peste 1 miliard de euro în Polonia, iar Google o investiție de peste 1 miliard de euro în Grecia, negociată personal de premierul Kyriakos Mitsotakis.

Nu știu ce a negociat personal nici Viorica Dăncilă și nici Ludovic Orban și nici ce negociază personal Florin Cîțu, fost ministru de finanțe în guvernul Orban.

Polonia stă mai bine la IT decât România, dar Grecia nu cred că are sectorul de IT la fel de dezvoltat ca România.

În timp ce Viktor Orban întinde covorul roșu investitorilor străini, săptămâna trecută am aflat că Mitsubishi Corporation, cea mai mare companie de trading din Japonia, și-a închis biroul de la București.

Probabil că s-au săturat să aștepte materializarea sloganului cu care administrația politică din România îl întâmpină pe orice investitor: România este o țară foarte bună de investiții, cu o forță de muncă ieftină și bine calificată, cu taxe și impozite mici.

Mitsubishi Corporation are venituri anuale care depășesc 100 de miliarde de euro, aproape dublu veniturilor anuale strânse de guvern. Ca să nu mai vorbim că unul dintre acționarii Mitsubishi Corporation este cel mai mare investitor american, Warren Buffett.

Nu pot să cred că japonezii, care făceau afaceri în România din anii ‘70, nu ar fi vrut să investească aici.

Bine că au plecat, pentru că tot ne furau țara!

Ungaria, care are o populație la jumătate față de România, cu un PIB de 140 de miliarde de euro față de 220 de miliarde al nostru, fără resurse energetice – petrol, gaze – a atras în 30 de ani investiții străine de 87,3 miliarde de euro și a investit în afară, prin companiile cu sediul în Ungaria, 33,2 miliarde de euro.  În România, Ungaria a investit 1,27 de miliarde de euro.

În aceeași perioadă, după căderea comunismului, România a atras investiții de 88,304 de miliarde de euro (la 31 decembrie 2019), pe primele locuri fiind Germania – cu 13,1 miliarde de euro, Austria – cu 10 miliarde de euro și Franța – cu 8,2 miliarde de euro. În Ungaria americanii sunt investitorii numărul doi, după nemți, cu 11 miliarde de euro, în timp ce în România investițiile americane (originea investitorului final, conform datelor BNR) au fost de 5,8 miliarde de euro, fiind pe locul 5.

Bine că avem parteneriatul strategic, politic și militar prin care achiziționăm armament de la americani de câteva miliarde de euro.

În retorica publică, premierul ungar Viktor Orban este bastardul Uniunii Europene, care face afaceri cu Putin. În realitate, Orban și tot cabinetul de la Budapesta nu știu cum să atragă mai multe investiții străine. Constructorul german BMW a decis să-și facă fabrică de peste 1 miliard de euro în Ungaria, și nu în România.

Dacă nu greșesc, cea mai mare investiție anunțată în România, de 200 de milioane de euro, este cea de acum 3-4 ani, a grupului german B Braun, care face într-un parc industrial de lângă Timișoara injecții perfuzabile.

Altă investiție majoră nu-mi amintesc să se fi anunțat. Între timp au trecut vreo patru guverne, cu același președinte, Klaus Iohannis.

Ca o statistică istorică, din cele 88 de miliarde de euro investiții străine în 30 de ani, aproape jumătate, mai precis 35 de miliarde de euro, s-au realizat între 2005-2008, în timpul guvernului Tăriceanu.

În 2019 România a atras investiții străine de 5,2 miliarde de euro, iar în 2020, an de criză, în 11 luni soldul a fost de 1,876 de miliarde de euro, din care participații la capital și profitul reinvestit de 3,8 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare negativă de 1,969 de miliarde de euro, conform datelor BNR. Adică au ieșit bani din România.

Pentru România este vital să aibă investiții străine, pentru că pe lângă acestea vin și investiții românești. Investițiile străine aduc comenzi, piețe de desfacere, aduc knowledge în anumite domenii, aduc tehnologie și pregătesc angajații.

Și bine ar fi dacă ar achiziționa companii și active românești.

Aproape tot ce a învățat businessul românesc în ultimii 20 de ani are legătură cu multinaționalele care au venit în România și cu angajații pe care i-au pregătit, și care ulterior au început să lucreze pentru companiile românești.

Dacă îi întrebi pe celebrii ambasadori români din străinătate sau pe atașații comerciali, care nici nu știi la cine raportează – Ministerului Economiei, Ministerului de Externe, SIE, la partid etc. – ce investiții au adus personal în România sau ce piețe externe au deschis pentru exporturile companiilor românești, le-ai stricat toată luna.  

Cred că mulți trăiesc și acum cu ideea că pe vremea lui Ceaușescu România era un mare exportator mondial. Nu mai contează că acum România exportă într-o lună cât se exporta într-un an pe vremea comunismului.

Politica externă este responsabilitatea președintelui României, acum Klaus Iohannis, și nu-mi amintesc să existe un plan integrat  la Cotroceni pentru a atrage investitori străini, dincolo de companii care vor să vândă ceva în România.

Vorba lui Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: În loc să vorbească cu fabricile din țară să facem medicamente aici, autoritățile române au stat la taclale cu ambasadorii, lobbyștii și reprezentanții marilor companii internaționale care nu au niciun interes să fabrice în România – pe bună dreptate, de ce ar face-o? -, pentru că e așa de simplu să imporți încoace.

Pentru că vine din sectorul privat și mai ales dintr-o bancă, cunoscând cât de importante sunt ISD-urile, premierul Florin Cîțu ar trebui să-și pună lista de priorități ca în 4 ani de mandat să aibă un sold al ISD-urilor de cel puțin 30 de miliarde de euro, iar companiile străine să găsească un covor mai roșu la București decât la Budapesta.

Până când vor veni investițiile străine, asta dacă România mai este o țară interesantă, să ne bucurăm că cei mai mari investitori în România sunt românii care lucrează în afară și, de ce nu, “turiștii” români din Cancun.

Bine că măcar ei aduc bani în țară.

P.S. Eu cred că momentul în care investiția sud-coreeană din Ungaria va fi gata, cel puțin 20% din angajați vor fi români, așa cum se întâmplă acum în fabricile auto germane din Ungaria.