Cea mai importantă și dorită resursă din lume și cum ar putea ea să transforme România într-un jucător de top în domeniu la nivel mondial
Cu cea mai mare rezervă de izvoare de ape minerale din Europa, România poate fi numită, pe bună dreptate, patria apelor minerale, spun producătorii din industria locală. Când vine însă vorba de exploatarea acestei resurse, nu stăm nici pe departe…
Cu cea mai mare rezervă de izvoare de ape minerale din Europa, România poate fi numită, pe bună dreptate, patria apelor minerale, spun producătorii din industria locală. Când vine însă vorba de exploatarea acestei resurse, nu stăm nici pe departe la fel de bine. Care sunt motivele și cum putem să ajungem numărul 1 pe harta mondială a apelor minerale?
România deține resursele necesare pentru a deveni un jucător de top pe piața apelor minerale la nivel mondial, o piață care se estimează că va crește în cinci ani până la 174 de miliarde de euro, de la 145 de miliarde de euro, cât este în prezent. Miza producătorilor români ar putea să fie câștigarea unei felii din această piață.
Industria apelor minerale din România este o piață de un miliard de euro anual, cu un consum de 87 de litri per capita, sub media europeană, unde consumul este de circa 110 litri anual per capita și mult sub țări precum Italia și Germania, unde consumul anual ajunge la aproximativ 200 de litri pe cap de locuitor, potrivit datelor ZF.
Industria a crescut cu 70% în ultimul deceniu, dar pentru a face pasul spre o piață globală România trebuie să-și construiască o reputație, să fie recunoscută peste tot în lume ca țara numărul 1 pentru apele sale minerale, este concluzia conferinței „În căutarea brandului de țară. România, izvorul de ape minerale al Europei”, organizată de Ziarul Financiar și susținută de Aqua Carpatica, Aur’a, Lighthouse Communication și Ecosmart Union.
Cu toate că pe piața locală, pe lângă brandurile puternice, cu tradiție, au început să se dezvolte timid și alte nișe, cum ar fi cea a apei cu vitamine sau arome, a apei pentru copii sau cu beneficii suplimentare pentru sănătate, ocupăm încă o marjă foarte mică din UE. Partea bună este că potențialul de creștere este imens, atât în plan local, dar mai ales la export, în contextul în care doar 4% din producția locală de ape minerale trece granițele.
„Pot apele minerale din România să devină un brand de țară? Poate România să devină izvorul de apă al Europei? Putem construi, dincolo de povestea fiecărui brand în parte, povestea unui brand de țară?” sunt întrebările pentru care Ziarul Financiar și Business MAGAZIN și-au propus să găsească răspunsuri în cadrul conferinței „În căutarea brandului de țară. România, izvorul de ape minerale al Europei”. Reprezentanți din industria locală au pus pe masă în cadrul acesteia cifre, problemele cu care se confruntă și rezolvările pe care le consideră cele mai bune.
Potrivit lor, dintre sectoarele cu potențial enorm sau la care excelăm, precum IT, automotive sau turism, unde avem însă concurență acerbă din partea multor altor state, cel al apelor minerale este elementul diferențiator, care ne face unici. Dar pentru a reuși să transformăm această industrie într-un brand de țară este nevoie de un parteneriat puternic public-privat și de o comunicare eficientă.

Jean Valvis, președinte Valvis Holding:
„România merge bine în mai multe domenii. Unde este însă unică? Turism au toate țările. Industrie auto, de asemenea. IT-ul nu e tangibil și la fel de sustenabil cum este apa. Apa va fi absolut necesar să fie pură. Pe măsură ce trec anii, din cauza omului, care nu știe să respecte planeta și ecologia, apele pure necesare organismului nostru vor fi mai rare, deci mai valoroase. De aceea, România poate fi patria apelor minerale internaționale. Elementul diferențiator pe care îl avem în acest domeniu este unul unic. În celelalte domenii vor veni și alte nații. Ar trebui să ne promovăm cu un domeniu unde suntem deosebiți.”
¶ Sunt aici pentru că am o viziune tangibilă, pe care am modelat-o cu experiența oamenilor, instituțiilor, competiției și prin efortul meu de a exporta Aqua Carpatica, care a început acum 3-4 ani. Semnalele sunt pozitive la Los Angeles, San Francisco, New York, Londra, Tokio, Dubai, Riad. Observ însă că nu se vinde – avem nevoie de export, pentru că e parte din creșterea economică. Consum, export, investiții directe.
¶ Trebuie să ne gândim că se poate și să mergem la un alt nivel. Am observat că în străinătate nu se vinde brandul, nu se vinde o anumită etichetă, ci se vinde originea produsului.
¶ În România există o lipsă de încredere în forțele proprii. Noi am venit, în urmă cu 3-4 luni, cu o campanie și un slogan de bază: „România – patria apelor minerale”. În comparație cu alte țări, noi avem 80.000 de kilometri pătrați de pădure, care garantează puritatea originală a ploii. Apa este importantă. Vorbim de elementul care constituie 70% din corpul nostru, un diamant pentru sănătate, un element de bază al alimentației, pe care noi în România îl primim sub o suprafață de 80.000 de kilometri pătrați de pădure. Aceste ape pe care le îmbuteliem au și un parcurs de 20-30 de ani în subteran, unde se îmbogățesc cu minerale.
¶ Cred că suntem patria apelor minerale, pentru că avem cantitate, păduri, calitate, protecție, nu avem exces de săruri, magneziu, avem un gust plăcut atât al apelor minerale, cât și al celor de izvor, avem cele mai bune ape din punctul de vedere al nitraților. Aici se reunesc toți parametrii pentru a spune că România este diamantul apelor minerale. Dar nu avem o strategie, un cadru legislativ.
¶ În trei ani piața mondială a apelor minerale va crește cu 30 de miliarde de euro. De la 145 de miliarde de euro care se realizează astăzi la 174 de miliarde de euro, potențialul este enorm.
¶ Pentru antreprenorii care vor să ajungă la o țintă este extrem de important să simtă că Executivul le este alături. Mă bucur că statul vrea să se ocupe de resursele minerale, dar vreau să reamintesc că resursele minerale ale României sunt mărfuri. Apa minerală are nevoie de brand și de marketing. Aurul, gazul, țițeiul le vinzi conform datelor de la bursă. Să pui însă valoare adăugată la un produs FMCG e puțin diferit. Este un fond, dar nu e inclus la fondurile europene, cu toate subvențiile pentru PAC (Politica Agricolă Comună). Nu are fonduri. Apa minerală din România aparține resurselor de subsol, dar nu este un fond care poate beneficia de finanțare europeană. Propunerea care vine din partea noastră este de a se găsi o modalitate de cofinanțare. Nu ar trebui să limităm apa minerală doar la nivel de marfă.
¶ În Europa sunt foarte multe ape minerale, iar consumul este foarte mare. Adevărata oportunitate a României nu este în Europa, unde există chiar și un război de prețuri între francezi și italieni, ci în Asia și America.

Bogdan Jelea, director general adjunct Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM):
„Există o mulțime de aspecte care țin de absența unei politici publice coerente în domeniul apelor minerale. Fără un context legislativ limpede nici noi nu vom putea funcționa suficient de bine, nici statul nu va putea să exploateze suficient de bine această resursă și nici îmbuteliatorii nu vor putea să își maximizeze businessul.”
¶ Suntem la o cantitate mare de rezerve, avem un număr destul de mare de perimetre. Acoperirea majorității perimetrelor cu păduri înseamnă o purficare mai bună a apei și o capacitate de regenerare mult mai rapidă decât în alte zone. Asta face ca, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, România să fie un lider în domeniu.
¶ Apa este o resursă din ce în ce mai limitată. Din cauza condițiilor de mediu la nivel global există o scădere a cantităților exploatabile de apă. E o diferență substanțială între ce e apa industrială și apa naturală.
¶ Toți îmbuteliatorii nu ne sunt doar clienți, ci și parteneri de business. Avem obligația să facem o treabă cât mai bună să o exploatăm într-o manieră sustenabilă și profitabilă.
¶ SNAM are drept acționar unic statul român, prin Ministerul Economiei. Avem în concesiune 37 din cele 71 de branduri aflate în lista ANRM de ape minerale naturale. Restul sunt direct concesionate de ANRM către îmbuteliatori.

Nicu Rădulescu,președinte Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)
„Dacă așteptăm mereu de la stat să ne încurajeze, greșim, statul ne poate ajuta și sprijini, dar noi trebuie să facem restul.”
¶ Ideea brandului de țară poate fi implementată repede dacă avem spirit întreprinzător, dacă lucrăm în echipă și dacă punem toți mână de la mână, pentru că stațiunile balneare sunt locuri de recreere și izvor de sănătate. Dacă le asociem cu aceste efecte, avem rezultate fantastice. Cel mai puțin am dezvoltat turismul balnear, dar cred cu tărie că ne putem dezvolta.
¶ Dacă analizăm ce este brandul, ce avem noi, ce nu au alții și ce ne diferențiază de ceilalți, putem avea un brand de țară sustenabil și durabil cu care vom putea ieși fără emoții în fața oricărui partener.

Ionel Dancă, șeful Cancelariei Prim-Ministrului: „Cred că cel mai bun lucru pe care îl poate face statul este să lase economia în pace, să lase oamenii de afaceri să își dezvolte planurile de business într-un cadru predictibil legal și fiscal.”
¶ Aș vrea să transmit un mesaj foarte clar din partea actualului guvern în ceea ce privește domeniul resurselor minerale. Credem că este timpul ca ceea ce cer investitorii, oamenii de afaceri, companiile de atâta timp să fie ascultat și respectat. Ne trebuie o legislație coerentă, predictibilă, stabilă, fără hățișuri birocratice, fără tergiversări inutile.
¶ Domeniul resurselor minerale este un domeniu pe care România trebuie să îl gestioneze astfel încât să aducă beneficii tuturor cetățenilor, comunităților locale, într-un mediu de business prietenos, atât pentru comunitatea de afaceri, cât și pentru mediu.
¶ Credem că în perioada următoare vom pune la punct reorganizarea, restructurarea și eficientizarea agenției, astfel încât domeniul resurselor minerale să nu mai fie redus la zona carierelor de pietriș și nisip, putem să facem din zona de resurse minerale un domeniu strategic pentru dezvoltarea economică a României, pentru că există potențial foarte mare, atât în zona de minerit, petrol, gaze, cât și de ape minerale. Vrem așadar să implementăm la nivelul acestui domeniu o strategie care să pună în valoare aceste resurse, iar perioada în care zona de resurse era limitată la diverse activități locale de interes local sau politici cred că trebuie să ia sfârșit. Asta ne-am propus, ca guvern, la nivelul ANMR.
¶ În ceea ce privește strategia în domeniul resurselor minerale aici, de asemenea, sunt întârzieri mari. Vorbim de o strategie din 2009, care trebuie actualizată și trebuie să răspundă nevoilor din acest domeniu. Sunt inclusiv chestiuni din zona legislației, au fost câteva propuneri venite de la organizațiile patronale în ceea ce privește modalitatea de emitere a licențelor și a permiselor de explorare-exploatare, lucrăm împreună cu ANMR la o astfel de îmbunătățire a cadrului legislativ, astfel încât ceea ce e de competență locală să rămână la nivel local iar la nivel central să ajungă doar acele decizii care nu pot fi luate la nivel local.
¶ Ne propunem să îi aducem pe toți producătorii și patronatele din sectorul apelor minerale la aceeași masă, important e ca toată comunitatea să ia parte la decizii, sectorial, pe fiecare domeniu în parte.
¶ Credem că România are potențial foarte bun. Credem în parteneriatul public-privat. Ceea ce poate să facă industria în beneficiul propriu se poate restrânge la nivelul întregii comunități.
¶ Sunt multe domenii în care România excelează – IT, resurse naturale, posibilitățile pe care le oferă România ca destinație turistică, industria auto, care în acest moment reprezintă motorul exporturilor românești, 24% din valoarea exporturilor, 14% din PIB, și forța de muncă pregătită din punct de vedere tehnic, unde avem însă un deficit, de aceea trebuie să dezvoltăm din nou zona de învățământ dual, a școlilor tehnice, pentru a asigura această resursă.
¶ România este plină de strategii. Suntem foarte buni, atunci când suntem întrebați, să răspundem la întrebarea „Ce ar trebui să facă România peste 20 de ani?“. Nu știm să răspundem însă ce ar trebui să facă azi sau mâine. Din acest punct de vedere strategiile sunt necesare pentru a da un cadru de acțiune coerent. Dar inflația de strategie este profund dăunătoare. Noi credem că, de fapt, trebuie să lăsăm și societatea, și businessul, și industriile să se dezvolte natural, să nu le împiedicăm, să nu le obstrucționăm.

Daniel Mischie, președinte al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA): „Cu cât politicul este implicat mai mult, cu atât trebuie să descurcăm mai mult după. Politicul trebuie să fie facilitator pentru noi, atât. Trebuie să ne creeze platforma și atât. Cred că puterea este la antreprenori, la îmbuteliatori și la noi, la operatorii de restaurante și de hoteluri.”
¶ Poziția noastră e puțin diferită. Considerăm că apele minerale și turismul balneo beneficiază de o fereastră de oportunitate. Cred că apa este unul dintre cele mai bune produse de care beneficiază România.
¶ Ne străduim de ani de zile ca turismul să fie gestionat de organizațiile de management al destinației, în care toți actorii privați implicați să poată decide. Pentru că, după 30 de ani, am constatat faptul că statul nu poate promova acest turism. De aceea considerăm că privatul, care a reușit să facă branduri de apă minerală, în turism ar trebui să gestioneze aceste ONG-uri.
¶ În restaurante, astăzi, consumul de ape minerale este în creștere. Predispoziția consumatorului de a plăti pentru o apă minerală de calitate sau cu un marketing mai bun este mult mai mare, iar astăzi românul este predispus să aibă apă minerală românească pe masă. Fereastra de oportunitate există, dar trebuie exploatată de industria balneo și de cea a îmbuteliatorilor.
¶ În industria din care vin eu, datorită politicului avem astăzi o infrastructură în care evoluăm foarte bine. Iar industria restaurantelor, care era hulită, astăzi a ajuns să fie un exemplu. Pentru că administrația centrală a reușit să faciliteze o anumită legislație prin care să nu mai fim nevoiți să ne ascundem de reprezentanții administrației. Dar astăzi, când avem promovarea turismului balneo din România și suntem pe locul 4 la locuri balneo în Europa, noi vrem să facem stațiuni de schi.

Marius Caluian, managing partner Market Vektor: „Consumul per capita la români în 2019 este de 87,2 litri, fără să luăm în considerare zona de clădiri de birouri. Suntem mult sub media UE, unde, în 2017, era un consum mediu de 117 litri. Cel mai mare consum per capita îl întâlnim în Europa de Vest, Italia, Germania – unde valoarea se îndreaptă spre 200 de litri pe cap de locuitor. Consumul depinde și de calitatea apei de la robinet.”
¶ În 1806 a apărut prima instalație de îmbuteliere, la Borsec. A fost o investiție străină, dar trebuia să înceapă cineva. În 1938 erau deja 56 de instalații. După al doilea război mondial producția de apă minerală din România cunoaște o evoluție spectaculoasă.
¶ Între 1949 și 1970 consumul a crescut de peste 50 de ori, asta și pe fondul urbanizării forțate de la momentul respectiv. A urmat apoi o perioadă de stagnare, dar începând cu 2006 piața a cunoscut o nouă evoluție spectaculoasă. Printre factorii care au contribuit la asta se numără introducerea peturilor și creșterea importanței apei plate.
¶ În ultimii zece ani, din 2009 până în 2019, piața apei minerale îmbuteliate a crescut cu 70%, deci există un potențial imens. În ultimii cinci ani a crescut cu 40%. Volumele de apă prezentate se referă la vânzarea prin canalul retail. Vânzările nu acoperă partea de vânzări instituționale, cantine sau cea de dozatoare din clădirile de birouri.
¶ Dacă ne referim la cele trei canale de vânzare, comerțul modern deja este dominant, a ajuns la peste 70% din consumul total, în timp ce partea de comerț tradițional și HoReCa reprezintă 30% din volum. Ca tip de apă, apa plată a crescut ca importanță în vânzări și reprezintă mai mult de 60% din consumul românilor. Ca valoare, ocupă un procent asemănător. Începând cu 2006, Pet-ul domină industria apelor minerale și reprezintă 98% din volumul comercializat în prezent, inclusiv în HoReCa.
¶ În HoReCa observăm creșterea ambalajelor la sticlă, sticla reprezintă 21% din volum si 27% din valoarea din HoReCa. Ca valoare, HoReCa reprezintă undeva la 30% ca valoare, și ca volum 10%, din toți banii generați de această industrie.
¶ Dacă ne raportăm la consumul total pe Uniunea Europeană, România are o cotă de piață de 3% în UE, deci avem un potențial imens, pentru că beneficiem de resursele naturale, care pot fi exploatate, piața poate crește foarte ușor prin creșterea consumului zilnic. Dacă am crește cu 100 ml pe zi/locuitor am ajunge la media UE.
¶ România exportă doar 4% din producție, și aici avem un potențial enorm. Ca populație, România reprezintă 4% din totalul UE și avem o cotă de piață de 3%. Prețul apei românești, care este mult peste cea din UE din punctul de vedere al calității, este mult mai mic. De aceea, există un potențial și din acest punct de vedere.
¶ În contextul global există trei mari poluri la nivel de consum al apelor minerale: Asia, cu aproape 36%, nivel dat însă de populație, Europa, cu 26%, și America de Nord cu 17%. Oportunitatea imediată ar fi în continentele unde consumul pe cap de locuitor este mare – Europa, implicit UE, și America de Nord.
¶ În ultimii 10 ani am observat și o aglomerare pe această piață. Acum 10 ani erau mai puțin de 50 de mărci la vânzare, acum există aproape 100, ceea ce a generat și o creștere a numărului de produse în sine. În aceste condiții piața a crescut cu 7%, chiar dacă populația a fost în scădere și în proces de îmbătrânire.
¶ Consumul local poate crește imediat, avem potențial și la export, avem resursele calitative, neexploatate acum, trebuie să găsim doar modalitatea să le utilizăm eficient. O altă modalitate de creștere este încurajarea competiției din domeniu. Numărul de produse a crescut în ultimii 10 ani, ceea ce înseamnă că avem de unde alege.
¶ În consumul total de apă din România, apa importată reprezintă doar 1%, deci vorbim de o cotă de piață de 99% pentru producătorii autohtoni. Am observat și dezvoltarea timidă a unor nișe, de pildă apa pentru copii, care a ajuns undeva la 0,5% cotă de piață în volum.
¶ Putem ajunge la un consum de ape îmbuteliate de 95 de litri per capita într-un an, iar UE ar putea fi oportunitatea imediată de export.

Mihai Croitoru, director general Nicoltana (brand Keia): „Noi, ca producători, trebuie să investim continuu în tehnologie, în promovare. Noi trebuie să profităm de calitatea și vastitatea de resurse minerale. Trebuie să comunicăm mai bine, să știe lumea de noi, acesta e un lucru pe care eu îl văd foarte important.”
¶ Am început să derulăm activități de export, în special în China și statele din Orientul Mijlociu. Dar volumele de export sunt mici. Dintr-o piață de aproape 1,8 miliarde de litri exportăm doar 21 de milioane, adică 1%.
¶ Cred că soluția este să avem o strategie comună, dar una care să fie discutată și pe deplin acceptată de toți jucătorii din piață, nu o strategie impusă. Sunt sigur că ar ajuta această chestiune. În UE nu se știe mai nimic despre apa minerală și calitățile apei minerale românești, despre faptul că deținem cele mai mari rezerve din Europa, iar dacă noi, producătorii, nu comunicăm asta, nici nu se va ști. Este foarte important un consens la nivelul producătorilor.

Diana Caracota, senior strategic planner Cohn & Jansen J. Walter Thompson România: „Pentru a crea un brand, în primul rând trebuie să creezi o filosofie în care oamenii să creadă. Și ca oamenii să creadă într-un lucru, trebuie să găsești acele argumente care îl credibilizează. Cele mai importate trei argumente sunt resursele pe care le avem, și care sunt neexploatate, potențialul de creștere și extindere în consum, atât în România cât și pe partea de export, și faptul că românii deja sunt atașați de brandurile românești și cred în ele.”
¶ Ideal ar fi ca România să aibă o strategie de brand de țară foarte amplă, dar realitatea este diferită. Fiecare sector ar trebui să vadă cum ar putea să aducă beneficii României. La ce poate fi util un brand de țară creat de un produs FMCG? Poate să devină un ambasador real în afară. Când le dai oamenilor senzația că sunt buni la ceva, într-un anumit domeniu, produsele respective pot deveni ceva cu care oamenii să se identifice, poate chiar și cei din afară să ne identifice.
¶ Când afli că o țară face ceva foarte bine, automat asta aduce beneficii și altor sectoare, nu intră în competiție, ci se susțin unele pe altele.
¶ Este important cine generează mesajul. Pentru ca un mesaj să fie credibil el trebuie să aibă o sursă credibilă. Dacă vrem să creăm un brand de țară nu e suficient ca un singur brand să spună că are un brand de țară. E foarte important ca respectivul mesaj să fie endorsat de cât mai mulți jucători din industria respectivă, din zona politică, iar oamenii să îl creadă până la final. Cred că acesta este pasul următor pentru a credibiliza un astfel de proiect.

Ana Maria Gardiner, managing partner Lighthouse: „Construcția unui brand se leagă de valori. Și aici vorbim de valorile pur românești, care pot fi: tenacitatea, creativitatea, familia, tradiționalismul pe care le găsim la poporul român.”
¶ Prin prisma experienței mele de expat, înțeleg necesitatea și beneficiile unui brand de țară pentru România. Vedem des spoturi publicitare care promovează India, Indonezia, Arabia Saudită. Din perspectiva mea, o eventuală campanie de brand pentru România ar trebui să fie dusă mai departe de autoritățile centrale, pentru că ar trebui să luăm în calcul nevoile tuturor celor care contribuie cu taxe și impozite la nivelul de stat, din care o astfel de campanie ar putea fi susținută și finanțată.
¶ Un brand de țară ne-ar putea ajuta să atragem în continuare investiții străine, mai ales că vedem acum upgrade-ul bursei de la București, care sperăm să atragă investiții de zece ori mai mari, deci există în continuare oportunități și pe această parte. Vorbim de crearea unor parteneriate de business mai bune pentru afacerile locale în afara țării, de consolidarea imaginii profesioniștilor români în străinătate. Vorbim însă în primul rând de un brand de țară care să ne facă mândri pe noi toți.
¶ Autoritățile trebuie să înțeleagă că indirect toate aceste lucruri, eforturi se vor regăsi în bugetul de stat prin diverse taxe și impozite și credem că avem oportunități să se întâmple aceste lucruri pe viitor, aceste lucruri se pot face.

Silviu Manole, administrator Wega Invest (Apa Minerală Vâlcele): „Noi putem să ne promovăm, avem ce promova și este de dorit să ne promovăm apele. Important este să fim atenți la cercetare și inovare.”
¶ Suntem cel mai mic producător de apă minerală din România, noi facem un alt fel de apă, apă cu beneficii pentru sănătate.
¶ Plecând de la cunoașterea apei putem ajunge la produse complexe pe bază de apă, inovative. Putem fi așadar deschizători de drum în diferite domenii și asta nu ar face decât să se întărească ramura economică a României, să putem face export, să devenim mai competitivi, să proiectăm în afară o imagine mai bună a acestei țări și să aducem și bani din inteligența românească, care este cea mai la îndemână resursă.

Iulian Stoicescu, director general Ecosmart UNION: „Noi, ca și consumatori, avem responsabilitatea de a-i motiva pe producători să meargă către o altă direcție.”
¶ În curând va fi obligatoriu să avem ambalaje din sticlă într-o proporție mai mare, deoarece cu toții vrem să eliminăm plasticul din viața noastră, sub orice formă. Asta pleacă de la producători, care trebuie să găsească o modalitate mai ingenioasă de a-și ambala produsele. Este responsabilitatea producătorilor de a face asta.
¶ Trebuie să luăm în calcul faptul că sticla este un mediu inert pentru transportul tuturor băuturilor, este reciclabil. Pentru a refolosi sticla nu trebuie să adaugi nimic.
¶ Susținem toți producătorii români în îndeplinirea obligațiilor pe care le au la fondul pentru mediu. Sunt sigur că putem face ceva pentru România ca brand de țară și una dintre obligații este să ne îndeplinim datoria față de mediu, nu cele pe care UE ni le impune, ci obligațiile pe care le avem față de copiii noștri, de la reciclare, acasă la noi în primul rând, la obligația pe care producătorii o au să deconteze aceste cheltuieli.
¶ O parte dintre materialele de ambalare au o valoare negativă în industrie și aici trebuie să intervină producătorii, care au responsabilitatea de a face ca acele materiale să devină rentabile pentru anumiți operatori economici, în așa fel încât ei să poată să câștige ceva din desfășurarea operațiunilor de colectare. Dacă vrem să avem o strategie pentru un brand de țară trebuie să avem grijă de mediul înconjurător. Eu văd România ca patria apelor minerale, ambalată la sticlă, pentru că sticla este unul dintre cele mai bune și curate materiale de ambalaj, care rămâne întotdeauna la dispoziția noastră.