Ce vrea mediul de afaceri de la noii primari: 20 de idei pentru cei care vor conduce orașele care pun România pe harta de business

♦ Din Unirea (jud. Alba) și Cluj-Napoca și până în București, Brăila sau Constanța, mediul de business a pus pe hârtie câteva idei pentru agendele de lucru ale primarilor care se pregătesc să conducă atât orașe mari din România, cât și comune mai mici care pun umărul la dezvoltarea economică la nivel național prin afacerile care își au aici sediul ♦ ZF a întrebat oameni de afaceri și manageri din toate colțurile țării și a strâns câteva idei care pot sta mai departe la o mai bună organizare, dar și dezvoltare economică a localităților din România și implicit a mediului de business, care angajează oameni și plătesc taxe și impozite locale ♦ De la dezvoltarea de drumuri mai bune, până la a fi o „voce“ în fața aparatului central, antreprenorii și executivii au așteptări tot mai mari de la administrațiile locale. ZF

Cele mai importante măsuri care trebuie să fie incluse pe agenda viitorilor primari:

► Digitalizarea administrației locale – să nu mai existe dosarul cu șină și mersul la ghișeu

► Dezvoltarea infrastructurii locale

► Investiții mai mari în sănătate și educație

► Atragerea de investiții industriale, nu doar în IT și servicii

► Accelerarea dezvoltării învățământului dual

► Predictibilitate fiscală

► Facilități fiscale pentru orice unitate de producție/procesare, acolo unde există deficit comercial regional

► Plan de urbanism coerent

► Implicarea asistaților social în muncile din ferme sau desființarea ajutorului social

► Simplificarea și scăderea duratei de acordare de autorizații de construcție și de funcționare

► Refacerea centrului vechi din Capitală

► Curățenia stradală mai bună

► Atragerea tinerilor la sate prin acordarea de parcele pe care să le lucreze

► Implementarea reformelor administrației locale prevăzute în PNRR

► Implicarea mediului de business în procesul de luare a deciziei

► Crearea unui masterplan în orașele mari

► Susținerea investițiilor în sistemul de irigații

► Dezvoltarea de piețe moderne unde fermierii să-și vândă mărfurile

► Suprafațe de teren pentru înființarea de ferme zootehnice

► Promovarea turismului local și a produselor locale

Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul comerțului electro-IT:

Pentru o mai bună relație cu mediul de business, considerăm că administrația locală are nevoie de reglementări și proceduri mai clare privind toate demersurile legate de autorizarea oricărui tip de lucrări. Totodată, digitalizarea administrației locale ar trebui să fie o prioritate pentru ușurarea proceselor și pentru creșterea transparenței.

Dragoș Damian, CEO, Terapia, unul dintre cei mai mari producători de medicamente

Eu unul aștept ca administrația din Cluj să își îndrepte atenția și spre alte industrii decât cea de IT și să atragă investiții industriale, dar pentru asta este nevoie de a rezolva problema resursei umane, accelerând proiectele de învățământ dual – preuniversitar și universitar – care poate reprezenta o formă foarte bună de a crea resursă umană calificată și specializată.

Deocamdată, la nivel național, deși beneficiază de anumite facilități fiscale, învățământul dual preuniversitar are succes doar acolo unde angajatorii s-au organizat prin propriile forțe că să se asigure că un număr mai mare de elevi vin la cursuri și practică. În rest, mai ales în centrele industriale mari, copiii vin la școală pentru bursă și pentru a primi certificatul că au încheiat numărul de clase obligatorii, după care foarte mulți dintre ei dispar. Asta se întâmplă pentru că 1. absolvenții de gimnaziu ajung în învățământul dual prin repartizare pe calculator, nimeni nu-i întreabă dacă vor să muncească în industrie; 2. nu există nici o obligație ca tinerii să rămână un număr de ani la angajatorul care le-a plătit bursă și 3. extrem de mulți angajatori nu investesc un leu în învățământul dual putând fura fără probleme de la cei care dau milioane anual în pregătire profesională.

Învățământul dual universitar, după momentul festiv din 2023 când s-au înființat consorțiile universitare, bate pasul pe loc, nu are tracțiune, așteptăm ceva dar nu știm ce. Astfel încât angajatorii apelează la colaborările tradiționale cu universitățile, burse, practică în fabrică, internshipuri, contracte part-time, pentru care nu există facilități fiscale. Și, la fel că în cazul învățământului dual preuniversitar, un angajator care nu a investit nimic fură fără probleme angajați gata pregătiți pe bani grei de companiile care pregătesc absolvenții de învățământ superior.

Vasile Lucuț, proprietarul Unicarm (industria alimentară):

„Eu, ca antreprenor, nu îmi doresc (de la administrația locală – n.red.) decât să fiu lăsat în pace să îmi dezvolt businessul. Îmi doresc predictibilitate. Dar de la administrația centrală, aș vrea ceva, să primim înapoi facilitățile pentru industria alimentară. Ni le-au dat și apoi ni le-au luat. Totodată, pe noi ne-a lovit foarte tare impozitul pe cifra de afaceri. Noi mereu ne-am plătit la zi toate taxele și dările. Dar acum riscăm să rămânem fără niciun câștig. Acest impozit era menit pentru multinaționale, dar lovește și în marile firme românești. Pe noi ne afectează atât pe zona de producție, cât și pe retail, pentru că în ambele cazuri avem peste 50 mil. euro cifră de afaceri. Ce să facem? Să spargem businessul în mai multe firme? Nu e ceva ce noi facem“.

Irina Măndoiu, CEO-ul producătorului de lacuri și vopsele Policolor-Orgachim:

„Digitalizarea ar trebui să fie o prioritate. Cu cât se elimină mai repede dosarul cu șină și mersul la ghișeu, cu atât va fi mai constructiv pentru mediul de business. Pe partea noastră de construcții, ar fi util un plan de urbanism coerent și aliniat cu noile cerințe europene, astfel încât orașele și satele noastre să aibă identitate și să fie și funcționale, context în care punem în prim-plan două profesii de care suntem extrem de apropiați: arhitecții și meșterii în construcții, ambele categorii profesionale având nevoie de criterii de calitate ca să-și desfășoare optim profesiile. Astfel, îndemn autoritățile locale să acceseze cât mai multe fonduri europene existente în acest sens, după modelul Poloniei sau al altor state europene.“

Florin Andronescu, business developer, Sanador (servicii medicale private)

Parcarea stradală pe termen scurt maxim 2 ore în intervalul orar 8:00 – 18:00, cu tarif diferențial in zonele marcate de cele trei inele ale orașului,cea mai scumpă fiind cea limitată de inelul 1.

Condiții de îndeplinit, tarif mai mare decât acum și evident o poliție locală care să și amendeze serios.

Definiția explicată legal a sintagmei „rechin imobiliar“ și măsurile care se iau impotriva lor.

Statutul primarului din perspectiva juridică (dacă este deasupra legii și a hotărârilor judecătorești față de ceilalți cetățeni).

Sistem inteligent de semafoare împreună cu amenzi EXTREM DE MARI (chiar ridicarea permisului pe 90 de zile) pentru blocarea intersecțiilor,precum și un sistem inteligent de sensuri unice.

Adrian Mihai, CEO, FAN Courier, liderul pieței de curierat

„E o temă foarte importantă pentru noi este legată de autorizațiile de construcție, unde în București este dezastru. Îmi doresc foarte mult să se miște lucrurile în direcția aceasta. De când depui cererea și până obții autorizația, dacă o faci în trei ani, este un lucru îmbucurător, ceea ce nu e bine. Acest lucru ne frânează dezvoltarea, multe companii au banii, au terenul, au tot ce el trebuie și nu pot să o facă pentru că autorizațiile se mișcă foarte greu“.

Dragoș Petrescu, fondatorul City Grill, grup cu 24 de restaurante:

„În relația cu autoritățile locale, îmi doresc ca autorizațiile de funcționare să fie acodate mai simplu. Mai mult, răspunderea pentru obținerea avizelor trebuie să fie la operator, nu la admistrația locală. Un alt aspect important îl reprezintă curățenia din oraș. Nu în ultimul rând, este necesar un plan pentru refacerea centrului vechi, unde acum e un dezastru“.

Costel Drăgan, CEO-ul distribuitorului de materiale de construcții Temad din Brașov:

„Temele propuse de noi pentru primari sunt digitalizarea administrației publice, implementarea reformelor administrației locale prevăzute în PNRR, asigurarea competențelor necesare în vederea absorbției fondurilor europene, sprijin pentru dezvoltarea învățământului dual, dezvoltarea infrastructurii locale pentru a susține investițiile greenfield.“

Emma Toma, head of office division, AFI Europe România

Blocarea PUZ-urilor ne-a afectat pe toți. Și în momentul de față avem un număr de terenuri pe care vrem să dezvoltăm proiecte. Există capital, există finanțări, dar a trebuit să stăm pe loc pentru că aceste PUZ-uri au fost blocate.

De la noul primar așteptăm o mai mare deschidere către deblocarea acestor PUZ-uri. Personal mi-ar plăcea să văd și o selecție în atribuirea autorizațiilor de construcție pentru că de 20 de ani s-a construit haotic și pestriț. Majoritatea capitalelor europene au o uniformitate în tipul de clădiri pe care le dezvoltă, în mod special rezidențial și cred că noi suntem singurii unde s-au dat autorizații fără să existe un numitor comun. Pe viitor mi-ar placea să existe mai multă atenție din partea primăriei în acest sens.

Mi-ar plăcea ca în perioada următoare să putem să dezvoltăm proiecte noi, să nu stăm cu banii în portofel și să nu putem să facem nimic. Tot ce am construit până în acest moment a adus valoare orașului și acest tip de inițiative ale dezvoltatorilor internaționali nu cred că ar trebui stopate prin blocarea autorizărilor.

Ovidiu Bucătaru, CFO, Agricultorul din Bacău, unul dintre cei mai importanți traderi de cereale

„1. Investiții la nivel de infrastructura locală pentru servicii publice de calitate, cu impact direct asupra calității vieții, ceea ce ne-ar permite o mai bună retenție a tinerilor în general și a specialiștilor în particular;

2. Facilitarea și medierea în accelerarea obținerii avizelor necesare implementării investițiilor, având ca scop ajutoare financiare nerambursabile anuale la un nivel de trei ori mai mare față de media post-aderare;

3. Implicarea mediului de business în procesul de luare a deciziei, aducând consilii consultative la aceeași masă cu executivii locali“.

Alexandru Dobra, directorul de dezvoltare al transportatorului rutier de mărfuri Sorcani din Sibiu

„Prima temă care ar trebui să fie pe agenda este educația, să avem școli care să formeze specialiști în transporturi, un sector important din PIB-ul țării. Aici avem o sincopă uriașă față de Germania spre exemplu. A doua prioritate ar trebui să fie dezvoltarea infrastructurii rutiere și cea mai importantă temă pe agenda tuturor celor care ne conduc ar trebui să fie intrarea în Schengen, problema cea mai mare din prezent“.

Marius Bîcu, fondator, Ferma Cu Omenie (producător de lactate din Unirea, jud. Alba)

Concret de la primărie vreau: drumuri și utilități.

Mi-ar plăcea să investească cel mai mult în grădiniță, școală și școală profesională.

Să promoveze peste tot produsele locale și să aducă turiști în sat prin organizarea de evenimente.

Cred că cei ajutați social ar trebui să muncească câteva zile pe săptămână în fermele din sat și nu să se facă că strâng gunoaie câteva ore pe săptămână. Pentru asta este firmă de salubrizare.

Cred că ar putea să încurajeze mutarea tinerilor în sat prin donarea a 200 de parcele de teren către familiile care vor sa facă o casă la Unirea.

În principiu, ne dorim să nu ne spună „nu se poate“. Să muncim împreună să găsim soluții la toate schimbările pe care le aduce mediul economic și social.

Cred că și noi, antreprenorii, trebuie să facem un plan pentru următorii 4 ani. Cum sprijinim noi comunitatea locală? Cred ca trebuie să ne bugetăm timp și resurse pentru a aduce un impact mare în comunitatea locală. Succesul nostru vine atunci când există un echilibru între ceea ce dăm pentru comunitate și cererile noastre către administrația locală.

Emanuel Popa, fondatorul Pronat, producător și distribuitor de produse bio din Timișoara:

„Administrația locală ar trebui să facă în așa fel încât infrastructura (căile de acces spre și în oraș) să fie decongestionate și să nu constituie o piedică în mișcarea necesară a mașinilor, a mărfurilor și a personalului.“

Simion Prunean, administratorul hotelului Grand Hotel Italia, hotelul de cinci stele din Cluj

„Promovarea turismului ar trebui să fie prioritară pe agendă, să facem un motor de creștere din turism, să aducem turiști străini, pentru că așa vom reuși să punem pe excedent balanța din turism. Acum românii pleacă în străinătate, banii se duc în străinătate. Este nevoie să promovăm mai mult, să fim și noi pe harta destinațiilor“.

Gheorghiță Corbu, Legam Agro, ce cultivă peste 1.000 de hectare cu cereale în județul Constanța:

„Mi-aș dori ca administrația publică locală să fie mai implicată și mai pro-business. Ca temă specifică de importanță locală, și nu numai, consider că este sistemul de irigații. Noile administrații publice trebuie să facă o prioritate din promovarea și susținerea inițiativelor care au legătură cu irigațiile.

Mihai Păduroiu, CEO, Office Division One United Properties

Agrearea cu implicarea tuturor stakeholderilor din domeniul public, academic și privat a unui masterplan al orașului pe următorii 50 de ani. De aici ar trebui să plecăm. În momentul de față nu există niciun fel de viziune, plan, direcție, criterii, nu există absolut nimic. Și nu vorbesc doar din administrația curentă. Este un lucru care nu a existat nici înainte. Toate capitalele din lume au un masterplan. În Cluj, există un masterplan, care este foarte bun și care este asumat de toată lumea, indiferent de culoarea administrației curente. În București nu există așa ceva, deși este cea mai mare capitală din regiune și cu cel mai mare potențial pentru următorii 10-15 ani.

Aș restructura din punct de vedere financiar această instituție, primăria Capitalei, care are un potențial financiar extraordinar. Aș participa la piețele de capital europene prin bonduri, prin finanțări pe termen foarte lung. Există acum resurse nelimitate pentru orice oraș din UE- Banca Mondială, BERD, Banca Europeană, etc. Trebuie să existe o reformă din punct de vedere financiar pentru a deschide potențialul primăriilor.

În al treilea rând – implementarea unui sistem de evaluare în baza performanței. Cine este funcționar public și nu face performanță anul următor pleacă acasă. De ce trebuie ca cei care administrează cele mai mari resurse ale țării să nu fie evaluați periodic după criterii de performanță? Indiferent cum performează ei rămân acolo. Este total nenatural.

Florin Burculescu, președinte, Cooperativa Țara Mea, cea mai mare din România după numărul de membri:

„Bugetele primăriilor au de câștigat din activități economice durabile, pe termen lung, cu cât mai mulți angajați și nu neapărat din taxe și impozite. Așteptăm sprijin pentru orice producție românească, pentru toate fabricile românești care fac producție. Fiecare buget local va avea de câștigat enorm dacă investește în producția locală, în industria producătoare.

Cu ajutorul consiliilor locale, România poate deveni un stat producător, înfloritor, nu unul care trăiește doar din taxe și impozite.

Ajutoarele de stat pot fi o soluție. Există sectoare și segmente care sunt permanent într-un posibil impas, deoarece, deși ele sunt capabile, nu se pot bugeta. Subvenția înseamnă să am la vânzare un produs care generează venituri. Oferim niște bani pentru a avea permanent roșii pe piață. Subvențiile condiționate ar trebui să stimuleze producția din noiembrie până în martie. Statul câștigă bani pentru că nu mai importă din Turcia, iar fermierul câștigă investind în ceva palpabil – creșterea numărului de luni de producție.

Prin subvenții mă refer la:

Bani pentru echipamente – ajutor pe termen lung.

Bani pentru solarii încălzite – ajutor pe termen lung.

Ajutoarele de azi, adică reproducție la porc – pe termen scurt. Dacă îmi dai niște bani pentru că folosesc cereale din România, atunci are sens investiția pe termen lung.

Autoritățile ar să creeze mici proiecte pentru comunitățile locale, să muncească împreună, să facă cooperative mici, cu necesități în urbe.

Orice puncte de producție la nivel local sunt bune. Eu, dacă s-ar face asta, aș desființa de tot ajutorul social.

Ianco Zifceak, cofondator al Maxagro (agricultură, zootehnie, construcții)

Ne dorim drumuri mai bune. Asta e cea mai mare problemă. O altă problemă este birocrația.

Petru Bordean, președinte al Federației Crescătorilor de Bovine din România

Primăria prea puțin ne poate ajuta. Să dezvolți o piață locală, ca fermierul să poată vinde, trebuie să fii autorizat, iar pe caldura aceasta nu poate să stea cu marfa doar sub o umbrelă. Piețele locale sunt bune, dar trebuie gândite pe termen lung. Noi ca fermieri trebuie să ne pregătim pentru ele, iar apoi să solicităm spații amenajate pentru a vinde.

În anumite momente, pentru anumite activități, e extraordinar să ai zilieri, poate chiar asistații sociali. Ne-ar plăcea să-i trimită primăria la fermă. Iar noi, ca mediu privat să sponsorizăm primăria să dezvolte alte proiecte pentru comunitate.

La nivel local, dar și la nivel național, ar trebui să găsim metode de retenție a românilor care migrează tot pentru munci necalificate în străinătate. De asemenea, ca angajator, dacă îți dorești oameni la fermă, trebuie să le creezi condiții să locuiască cu familia, dacă sunt din alte zone.

Eu am un proiect de fermă didactică și mi-aș dori să fac parteneriate cu grădinițele și școlile din comunitate să vină copiii să învețe despre cultura laptelui. În alte țări sunt învățați de mici despre asta, iar ei trebuie să știe cum arată o vacă, cum se mulge, ce gust are laptele proaspăt sau cum ajunge pe raftul din magazin.

Ștefan Gheorghiță, proprietar, Triagroexim, care cultivă 600 de hectare în județul Brăila:

La nivel de comune ar fi legat de agricultură:

– Suprafațe de teren pentru înființarea de ferme zootehnice și scoaterea acestora din vatra satului. Astfel, acestea pot fi autorizate și finanțate prin fonduri europene și bancare.

– Măsuri de creștere a implicării autorităților locale în paza și protecția bunurilor prin poliție locală și gardieni. Sunt mari probleme cu furturile de la echipamente de irigat, stații de irigat și altele.

– Modul de alocare și exploatare a izlazurilor locale.

La nivel județean:

– Decolmatarea Dunării la stațiile de pompare a sistemului de irigat și a șenalului navigabil.

– Dezvoltarea portului industrial din Brăila cu noi terminale de silozuri.

– Stimularea unor investiții pentru industria prelucrătoare agroalimentară de mari dimensiuni.

Cosmin Savu-Cristescu, CEO al Redport Capital (dezvoltator rezidențial)

Ne dorim predictibilitate de la administrație. Și ne dorim ca regulile să fie relativ aceleași pentru perioade susținute de timp, luând în considerare faptul că dezvoltarea imobiliară, cel puțin, nu e un exercițiu de o lună sau de un an, e un exercițiu pe cicluri medii lungi de producție de 3, 5, 7 ani de zile.

Predictibilitate înseamnă să știm din capul locului cât durează un aviz, cât durează un PUZ, un PUD, cât durează o procedură de minimă vizibilitate cu privire la durata demersurilor noastre.

În ceea ce privește relația cu autoritățile pentru îmbunătățirea sau extinderea infrastructurii rutiere, noi ne-am arătat permanent disponibilitatea. Mediul privat se mișcă un pic mai repede decât mediul public și putem susține orice demers care este în asentimentul autorității, fie pentru redactarea unui studiu de fezabilitate, fie pentru redactarea unui proiect tehnic, pentru un pasaj, pentru o lărgire de stradă, chiar și pentru edificarea unor străzi în cadrul proiectelor noastre pe care, în momentul în care sunt gata, să le donăm municipalității, deoarece ele se devină străzi publice și folosite de toată lumea, care să înleznească traficul din zonă.

Marius Ogrezeanu, fondator al Agribusinessjob, agenție de recrutare pentru firmele din agrobusiness:

– Pentru administrațiile din Cluj-Napoca și Galați:

1. Construirea unei strategii agroalimentare regionale, aprobate de către toate partidele, pe un orizont de 10-15 ani, ca și sector strategic, care să asigure creșterea independenței alimentare a României și valorificarea superioară a resurselor existente prin:

1.1. Susținerea producătorilor din sectorul agro-alimentar, cu impact direct asupra comunității din mediul rural, ca și antreprenori și angajatori locali;

1.2. Facilități fiscale pentru orice unitate de producție/procesare, acolo unde există deficit comercial regional, bazat pe date în timp real de la Institutul Național de Statistică (INS) sau pe studii/cercetări private.

2. Strategie pe 10-15 ani pentru încurajarea revenirii forței de muncă din diaspora, în special în mediul rural unde este o depopulare accelerată.

3. Atragerea de fonduri UE la nivel maximal, ca și resursă financiară, cu formarea unor specialiști permanenți în UAT (unități administrativ teritoriale – n. red.) locale, care să servească atât mediul privat, cât și pe cel de stat.

4. Comunicarea de către autorități a viziunii acestora/planurilor de dezvoltare/big picture a regiunilor respective, care să ofere perspective locuitorilor, să dea încredere și să mențină interesul populației (reducând emigrarea și chiar încurajând revenirea celor din diaspora). Este ca și cum aș răspunde la întrebarea „De ce aș vrea eu să mă angajez și să locuiesc în Galați/Cluj, cu ce mă atrage regiunea respectivă?“

– Specific pentru Galați:

1. Alocarea de resurse (administrative, umane, financiare, logistice) care să accelereze dezvoltarea DUNÂREA POLIS, o zonă ce reunește Galați, Brăila și, mai nou, Tulcea (bazat pe existența podului de peste Dunăre), cu un potențial uriaș pentru regiunea de sud-est, unde sunt aproximativ 1 milion de locuitori.

2. Valorificare superioară a fluviului Dunărea: turism fluvial și resurse piscicole sustenabile, poate a unei mărci comerciale, cum ar fi „Pește de Dunăre“.

3. Continuarea strategiei privind energia verde (solar, eolian, hidrogen).

4. Investiții privind modernizarea unor instituții de învățământ profesional/liceal/universitar care să susțină energia verde.

5. Finalizare cât mai curând a aeroportului regional.

– Specific pentru Cluj-Napoca:

1. Împărtășirea bunelor practici cu alte orașe pentru a vedea cum au reușit dezvoltarea acestei metropole. Să le recunoaștem valoarea și să o multiplicăm!

2. Realizarea de produse software cu valoare adăugată (ca în agrifood) versus vânzarea de inteligență IT (evitarea lohn-ului intelectual, ca să nu vindem doar „cereale“). Dacă tot a pornit Clujul pe IT, de ce să nu fie și un Silicon Valley în AI al României?