Ce va face România peste cinci ani

Programul reafirmă angajamentul țării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât și viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic și social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă față rigorilor pieței unice.

Comisia Europeană a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru România, de la 2,3% pentru acest an, cât estima în februarie, la 2,5%, respectiv de la 2,5% la 3,5%, în principal ca efect al relansării cererii interne, care are șanse să propulseze consumul drept principalul motor al creșterii economice, în locul exporturilor și al agriculturii.

CE se arată optimistă și la capitolul investițiilor, inclusiv a celor publice, pe care le vede în creștere, susținute de fondurile europene. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 2,2% din PIB în acest an și la 1,9% la anul, în timp ce datoria publică va crește la 40%, față de 38,4% anul trecut, și va rămâne la acest nivel și în 2015.

Previziunile pentru România sunt sensibil mai bune decât media pe ansamblul Uniunii: CE anticipează că economia UE va crește anul acesta cu 1,6%, în timp ce zona euro numai cu 1,2%.