Ce urmărește un investitor pe piața de capital: cursul valutar, finanțele statului, expunerea băncilor pe obligațiuni guvernamentale și alte riscuri care pot declanșa un efect de domino

După ce au fost anunțate noile măsuri fiscale, iar Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru planul de austeritate, participanții la piața locală de capital analizează îndeaproape echilibrele economice: sustenabilitatea finanțelor publice, nivelul încasărilor bugetare, expunerea băncilor pe datoria suverană și riscurile sistemice care pot declanșa o reacție în lanț în economie. Tudor Nicula, investitor la Bursa de Valori București și cu expunere pe piețele internaționale, spune că orice dezechilibru major poate duce la creșterea costurilor de finanțare, presiune pe cursul de schimb, pierderea încrederii instituționale și dificultăți de cash-flow pentru companiile mari.

„Mă aștept la volatilitate. Pe de altă parte, mă uit destul de atent la indicatorii de lichiditate, sectorul bancar, cursul de schimb. Deocamdată, Banca Națională ancorează cursul respectiv, nu efectuează ajustări de dobândă. Cred că este o abordare prudentă, dar mă uit foarte atent. De ce? Mă aștept la un impact pe încredere: investitorii instituționali urmăresc ce se întâmplă, se uită la politicile guvernamentale, la deficitele gemene, evoluția economiei, la încasările din taxe și impozite”, afirmă el.

Recent, Consiliul Fiscal a avertizat asupra necesității urgente a unui pachet amplu de corecții pentru deficitul bugetar, prognozând un deficit de peste 8,5% din produsul intern brut în 2025. Fără aceste măsuri, riscul retrogradării ratingului suveran și creșterea costurilor finanțării devin iminente, afectând stabilitatea economică și fiscală a României, se arată în opinia CF cu privire la măsurile Executivului.

„Cred că există îngrijorare mare, este posibil ca titlurile românești de stat să treacă prin momente de volatilitate. Sper și cred că băncile private, în special cele listate, să gestioneze bine aceste momente întrucât am văzut că au expunere foarte mare pe datoria statului și este normal să fie așa”, continuă investitorul.

Statul român a atras 1,65 mld. lei de la investitorii persoane fizice prin emisiunea Fidelis din iunie. Comparativ, la precedentele emisiuni s-au înregistrat subscrieri de 1,2 mld. în mai, circa 1,3 mld. lei în aprilie, aproximativ 2,2 mld. lei în martie și un record de 4,3 mld. lei în februarie. La început de an, dobânzile au urcat până la 7,95% pe an pentru titlurile în lei pe 5 ani și 6,25% pe an pentru cele în euro pe 7 ani, în timp ce, în iunie, cea mai mare dobândă pentru titlurile în euro a fost de 6,5% pe an, tot pentru o scadență de 7 ani.

„Sper ca statul român să comunice foarte bine în perioada aceasta ca să preîntâmpine fricile investitorilor (…) Cred că statul va avea mici dificultăți în a se finanța. Oricum nu cred că este bine să concureze atât de mult pe cât o face cu ieșirile de obligațiuni. Aș spune chiar că este concurență neloială, care duce costul de finanțare în sus pentru toată lumea”, mai spune Tudor Nicula.

Ce impact ar putea avea majorarea costurilor de împrumut asupra mediului de afaceri și asupra performanței companiilor din România?

„Dacă acest cost de finanțare crește și datoria suverană a statului va fi retrogradată, asta va produce un efect de domino. Toată lumea se va finanța mai scump și unii jucători vor avea probleme. Eu chiar cred că vor fi probleme în viitor; probleme de lichiditate, de cash-flow, vor fi probleme la firmele mari. Deci de urmărit numărul de falimente și insolvențe”, răspunde investitorul.