Ce trebuie să știi dacă vrei să accesezi fonduri europene pentru afacerea ta? Provocări și lecții învățate de antreprenorii români care au reușit să obțină finanțări UE

Identificarea programului de finanțare potrivit, evaluarea eligibilității și pregătirea documentației, elaborarea unui plan de afaceri solid, pregătirea bugetului și a contribuției proprii reprezintă doar câțiva dintre pașii pe care antreprenorii trebuie să-i parcurgă pentru a ajunge să obțină finanțarea necesară dezvoltării afacerii, iar ulterior să poată implementa proiectul cu succes. Dar oare câți dintre ei reușesc să meargă până la capăt?

Accesarea fondurilor europene reprezintă o oportunitate importantă pentru dezvoltarea afacerilor în România, însă procesul poate fi unul plin de obstacole. De aceea, antreprenorii care au reușit să navigheze prin labirintul birocratic și să obțină finanțare europeană spun că este esențial să acorzi importanță tuturor pașilor: de la identificarea fondurilor potrivite și analiza criteriilor de eligibilitate, până la organizarea unei echipe capabile să gestioneze proiectul de la început până la finalizare. „Oportunitatea de a accesa fonduri europene trebuie făcută cu mare chibzuință. Trebuie să calculezi bine toate investițiile și să estimezi profitabilitatea. Dacă pleci de la ideea să lași să treacă primii 3-5 ani și apoi să recuperezi o parte din bani, ar fi bine te gândești de mai multe ori înainte de a face acest lucru”, spune Ioan Matei, fondatorul Sabrini, companie ce produce bijuterii din aur cu diamante. Antreprenorii care au reușit să obțină finanțări UE recomandă să îți construiești o rețea de contacte și să colaborezi cu experți în accesarea de fonduri europene, deoarece acest lucru poate face diferența între succes și eșec. În plus, trebuie să ai o viziune pe termen lung și să fii pregătit să investești atât timp, cât și energie pentru a transforma proiectul tău într-un succes durabil. „Pentru atragerea de fonduri lucrăm de mult timp, 8-10 ani, cu o singură firmă de consultanță. Până acum, am încheiat împreună 3-4 proiecte. În prezent, avem pregătit un proiect pentru diversificarea producției și așteptăm să se deschidă o nouă linie de finanțare, să aplicăm pentru demararea producției de bijuterii din platină”, adaugă Ioan Matei.

Pentru Flexibil, unul dintre cei mai importanți producători europeni de sisteme antivibratie, business înființat în urmă cu 50 de ani pe piața locală, fondurile europene au însemnat o sursă esențială de dezvoltare. În acest context, compania a decis să înființeze un departament dedicat proiectelor de finanțare. „Am creat un departament care scrie proiectele de finanțare în proporție de 80-90%. Am învățat foarte mult din a scrie astfel de proiecte, inclusiv ce înseamnă eficiență energetică, retehnologizare, digitalizare, inovare. Orice proiect pe care l-am implementat a reprezentat o provocare în a înțelege gândirea celor care au pus condiții și scopul lor”, spune Daniel Borota, directorul general al companiei. „Principalele sfaturi pe care le-aș oferi antreprenorilor care doresc să acceseze finanțări ar fi să achiziționeze doar lucruri pe care le-ar cumpăra și din fonduri proprii, să aplice pentru fonduri doar atunci când există și un plan B, și să investească astfel încât să fie siguri că banii vor contribui real la dezvoltarea afacerii”, adaugă Daniel Borota.

Un alt beneficiar al fondurilor europene este Laboratorul de Șosete, business fondat de antreprenorul craiovean Ilie Pană. Povestea afacerii a început să prindă contur în 2015, însă, fiind susținută încă de la început prin fonduri europene, planul s-a concretizat cu adevărat abia în toamna anului 2018. „La început, am finanțat businessul cu bani economisiți, la care am adăugat un proiect de fonduri europene. Nu aș fi făcut niciodată această investiție doar cu banii mei sau cu banii băncii, pentru că mi-ar fi fost frică. Ar fi trebuit să investesc peste 200.000 de euro într-un business pentru care nu aveam o experiență de piață. Fondurile europene m-au ajutat să transform acest vis în realitate, pentru că riscul de eșec era mult mai mic decât în cazul în care aș fi făcut investiția din bani proprii”, mărturisește Ilie Pană. 

Birocrația care există în accesarea și gestionarea fondurilor europene poate părea copleșitoare pentru antreprenori, însă este de înțeles și, într-o anumită măsură, justificată de faptul că atunci când se obține o sumă semnificativă de bani nerambursabili, este firesc ca instituțiile finanțatoare să impună un nivel ridicat de control prin care se urmărește nu doar să asigure că fondurile sunt utilizate conform scopului pentru care au fost acordate, ci și să protejeze interesele publice și transparența în cheltuirea resurselor.

Ea poate include, de exemplu, documentații detaliate despre fiecare etapă a proiectului, raportări financiare frecvente și justificarea fiecărei cheltuieli. Deși acest proces poate încetini derularea proiectului, el este, de fapt, o măsură de siguranță pentru ambele părți: finanțatorul are certitudinea că fondurile sunt utilizate corect, iar antreprenorul este încurajat să respecte un plan clar și bine structurat. „A fost vorba de multă birocrație atunci când am aplicat pentru finanțare, dar este normal să existe atâta birocrație atunci când încasezi o sumă importantă de bani. Este normal să existe verificări stricte”, spune Ilie Pană. Pe termen mediu, Ilie Pană intenționează să dezvolte două fabrici în Craiova, una de șosete și una de detergenți, investiții de câteva milioane de euro, finanțate prin programul Tranziție Justă, dar adminte că o mare piedică în realizarea proiectelor privind finanțările nerambursabile a fost reprezentată de societățile de consultanță. „Dacă nu aș fi citit singur fiecare regulament, fiecare ghid scos de minister sau de administrația publică, mi-ar fi fost foarte greu să depun corect proiectul și să-l implementez fără să primesc sancțiuni. Pentru cele două proiecte, am trecut prin șase firme de consultanță, am semnat cu trei, iar apoi am reziliat contractul cu două dintre acestea. Este dureros să vorbești cu o firmă de consultanță care să cunoască mai puține lucruri decât tine despre programul care te interesează. În plus, nu recomand unui antreprenor aflat la început de drum să se lanseze într-un business doar cu fonduri europene, pentru că fondurile europene vin cu obligații foarte mari.” Totuși, în majoritatea cazurilor, accesarea finanțărilor europene are un impact semnificativ asupra dezvoltării businessurilor, antreprenorii cu experiență reușind să își accelereze ritmul de creștere, să își extindă infrastructura, să investească în tehnologie de ultimă generație și să își diversifice produsele sau serviciile oferite. 

În acest context, fondurile europene reprezintă un adevărat catalizator în progresul unei afaceri, oferind resursele financiare necesare pentru a trece la următorul nivel. „Experiența clienților noștri și a partenerilor care au accesat fonduri europene, milioane de euro, evidențiază faptul că aceste fonduri au avut un impact major în accelerarea dezvoltării, având însă totdeauna în minte și rigorile foarte stricte și birocrația – volumul foarte mare de documentație necesară pentru deconturi etc”, menționează Mihai Manole, managing director și acționar al Tema Energy, dezvoltator de centre de date, cu afaceri de 74 mil. lei în 2023. Compania își propune să construiască o fabrică dedicată producției de data centere mobile, un proiect ambițios care vizează inovarea în domeniul tehnologic. „Studiem atent oportunitățile de finanțare disponibile pentru a sprijini această inițiativă, căutând soluții care să corespundă necesităților noastre financiare. În paralel, dorim să accesăm fonduri europene pentru a digitaliza întreaga activitate a companiei, achiziționând platforme software”, a spus Mihai Manole. Din 2007, când a intrat în UE, România a primit plăți totale de 96,7 mld. euro și a contribuit la bugetul UE cu 31,3 mld. euro. Rezultă un sold pozitiv de 65,4 miliarde de euro. Dacă absorbția a fost greoaie la început, acum echipele care se ocupă de fondurile UE s-au rodat și lucrurile se mișcă ceva mai bine. Astfel, din exercițiul financiar 2014-2020,  România a avut o absorbție pentru fondurile de coeziune de 96% (a pierdut 1 mld. euro din alocarea totală de 24 mld. euro).

Oana Bâra, coordonator programe de finanțare la BCR, afirmă că până în 2030, România poate beneficia de 80 mld. euro prin accesarea unui portofoliu variat de finanțări europene și naționale: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Politica Agricolă Comună (PAC), Politica de Coeziune, Fondul de Modernizare, programul InvestEU, granturi de la bugetul de stat sau scheme de garantare. „Temele predilecte pe care companiile pot accesa finanțări sunt inovare, competitivitate, eficiență energetică, digitalizare, energie regenerabilă, retehnologizare, transfer tehnologic.” Dacă România va reuși să absoarbă eficient și la timp aceste fonduri, PIB-ul ar putea crește cu peste 2%, iar pe termen lung s-ar putea înregistra o creștere economică permanentă de peste un punct procentual, cu efecte benefice durabile asupra economiei.