Ce soluții adoptă companiile în perioada aceasta, în care lucrurile pare că sunt din ce în ce mai grele și mai complicate

Contextul economic dificil din această perioadă apasă greu pe umerii companiilor de pe piața locală. Soluția? Ca în orice criză, optimizarea costurilor, de la cele de producție, la cele operaționale, de finanțare și, nu în ultimul rând, la cele de conformare, spun experții în fiscalitate.

În această perioadă observăm o creștere a activității de control, nu doar din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ci și din partea altor autorități, cum ar fi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. (…) În același timp, constatăm o înclinare mai pronunțată din partea companiilor spre contestarea în justiție a măsurilor impuse de autoritățile de control. În acest context, sunt binevenite măsurile de digitalizare a instanțelor, demarate în timpul pandemiei și continuate prin finanțarea asigurată de PNRR”, afirmă Mihnea Galgoțiu-Săraru, partener, Reff & Asociații I Deloitte Legal.

Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România, a punctat că o sursă importantă de investiții pentru economia românească este reprezentată de fondurile europene  și că, în aceste condiții, atât autoritățile, cât și sectorul privat trebuie să se mobilizeze pentru a asigura o absorbție optimă, având în vedere că este vorba de un volum ridicat de finanțare, de care economia României are foarte mare nevoie, la costuri foarte reduse, în contextul creșterii dobânzilor în întreaga lume din cauza inflației. „În plus, aceste fonduri sunt preponderent direcționate către reforme structurale esențiale în actualul context economic, precum tranziția energetică și digitalizarea și cercetarea-dezvoltarea.

Deși unele fonduri PNRR vor fi direcționate preponderent către sectorul public, care ar urma să deruleze proiecte în aceste zone, cu contractarea mediului privat, accentul în perioada următoare se pune pe stimularea mediului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii pentru implicarea în astfel de activități”, spune ea. Raluca Bontaș, partener gobal employer services în cadrul Deloitte România a vorbit despre gestionarea forței de muncă, despre care spune că reprezintă o provocare permanentă pentru angajatori, atât prin prisma costurilor, cât și din perspectiva atragerii și reținerii angajaților. „În aceste condiții, ambele categorii caută soluții de eficientizare, inclusiv prin organizarea forței de muncă sub forma unui ecosistem, format din colaboratori interni și externi, lucrători din gig economy, platforme digitale de lucru etc. Însă cei care apelează la astfel de soluții trebuie să țină cont de faptul că aceste zone nu sunt încă reglementate corespunzător și, chiar dacă la nivelul Uniunii Europene există o preocupare în această direcție, până la atingerea unei clarități cu privire la ce și cum va fi reglementat, trebuie să cântărească cu multă atenție modalitatea de cuplare la un astfel de ecosistem, pentru a se asigura că soluția urmată nu atrage riscuri fiscale în eventualitatea unor controale”,  a punctat ea.

O altă provocare este legată de inflația care erodează veniturile angajaților și, implicit, crește presiunea pe angajatori să găsească soluții pentru această situație. „În acest context, măsurile anunțate, asumate prin PNRR, de retragere a facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară ar trebui gândite etapizat, cu revenirea în trepte la cota unică de impozitare generală , astfel încât cei care beneficiază în prezent de scutire de la plata impozitului pe venit să asimileze mai ușor eliminarea facilităților”, crede Raluca Bontaș.

O altă schimbare cu impact pentru companiile din România ar fi adoptarea de către Comisia Europeană a directivei pentru implementarea pilonului II din reforma fiscală internațională coordonată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), referitor la impozitul minim pe profit la nivel global de 15%. Proiectul a fost publicat la finalul anului trecut, dar termenul pentru a intra în vigoare a fost amânat până în 2024, după cum a explicat Dan Bădin, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România.

Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, afirmă că România este în ultima fază de redactare a memorandumului inițial necesar pentru a începe procesul de evaluare necesar României pentru aderarea la OCDE). „Suntem în ultima fază de redactare a memorandumului inițial, un document de câteva sute de pagini care este o autoevaluare a modului în care legislația, politicile și practicile din România se aliniază instrumentelor juridice ale OCDE. Vorbim despre 26 de domenii și 234 de instrumente juridice, un efort transformațional serios și de durată. Sper să-l depunem foarte curând. După aceea vor veni o serie de chestionare, vor veni comisii de evaluare. Vom fi evaluați cu privire la modul în care aplicăm standardele OCDE, iar după ce fiecare comitet va da undă verde, atunci vom adera. Conform experiențelor trecute, țărilor europene le-a fost ceva mai ușor să adere la OCDE, au aderat în 3-4 ani, pe când țărilor non-europene le-a luat ceva mai mult”, a declarat Luca Niculescu în cadrul conferinței anuale a Deloitte Tax and Legal.  În plus, el crede că românii vor trăi mai bine după aderarea la OCDE, vor veni mai multe investiții, vom fi mai bine clasați în ratingul de țară, vom avea o administrație mai bună, mai transparentă mai competentă. „Am vorbit cu mulți colegi din țările care au aderat înainte și mi-au spus că, într-adevăr, așa s-a întâmplat. Nu văd de ce în România s-ar întâmpla altfel odată ce intră. Este nevoie în continuare de sprijinul întregii societăți, a mediului de afaceri”, a concluzionat Luca Niculescu.

Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, este de părere că revenirea economică de la nivel global după pandemie a fost foarte rapidă, iar PIB-ul din majoritatea țărilor pe care el le-a analizat a depășit deja nivelul prepandemic. Despre România, el spune că se așteaptă la o creștere de 1,5% – 2% a PIB-ului în anul viitor, cu mențiunea că BNR nu face prognoze cu privire la evoluția PIB-ului, iar aceste procente de creștere sunt opinia sa personală. „Banca Naționala a României nu publică prognoze cu privire la PIB, dar ca o opinie personală pot să spun că așteptările pieței sunt în jurul nivelului de 1,5% – 2% . Cred că este o prognoză plauzibilă pentru anul viitor.  În 2024 am putea să avem o reaccelerare ușoară a economiei. Avem nevoie de creșteri sub potențial pentru că altfel ar fi extrem de dificil să creștem lupta împotriva inflației”, a spus el în cadrul conferinței anuale a Deloitte.

În aceea ce privește inflația, având în vedere că vom avea o creștere economică sub potențial, o cerere mai slabă, avem dobânzi mai ridicate, el speră că șocul din sectorul energetic se va disipa, vom avea dobânzi mai atractive la depozite, ceea ce va ajuta să vedem o plafonare a inflației la sfârșitul anului acesta și anului viitor. „Acesta este cazul României. În acest context, ne așteptăm la o rată a inflației de o singură cifră la 7% și în 2024  am putea să spunem că va fi anul în care nivelul inflației este apropiat țintei”, a completat Csaba Bálint. Deja vedem o încetinire semnificativă a economiei, iar în România se schimbă peisajul deja, crede el. „Se schimbă peisajul, mediul extern va fi mai puțin favorabil. Cererea internă va slăbi, avem erodarea puterii de cumpărare, avem dobânzi mai ridicate, mai atractive în cazul depozitelor. În lunile de iarnă, sentimentul consumatorului s-ar putea să fie diferit, consumatorii vor fi mai puțin îndreptați sub consum”, a concluzionat Csaba Bálint. 

„În această perioadă observăm o creștere a activității de control. În același timp, constatăm o înclinare mai pronunțată din partea companiilor spre contestarea în justiție a măsurilor impuse de autoritățile de control.”

Mihnea Galgoțiu-Săraru, partener, Reff & Asociații  I Deloitte Legal

„Deși unele fonduri PNRR vor fi direcționate preponderent către sectorul public, care ar urma să deruleze proiecte în aceste zone, cu contractarea mediului privat, accentul în perioada următoare se pune pe stimularea mediului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii pentru implicarea în astfel de activități.”

Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale, Deloitte România

„Se schimbă peisajul, deși în prima parte a anului am avut o performanță bună. Se schimbă peisajul, mediul extern va fi mai puțin favorabil. Cererea internă va slăbi, avem erodarea puterii de cumpărare, avem dobânzi mai ridicate, mai atractive în cazul depozitelor.”

Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României

„Gestionarea forței de muncă reprezintă o provocare permanentă pentru angajatori, atât prin prisma costurilor, cât și din perspectiva atragerii și reținerii angajaților.”

Raluca Bontaș, partener gobal employer services, Deloitte România