Ce secrete știu miliardarii lumii despre viitor dacă au început să-și construiască buncăre secrete? Mark Zuckerberg a cumpărat milioane de mp de teren pe care a ridicat o adevărată fortăreață

Miliardarii precum Mark Zuckerberg își construiesc fortărețe private și ecosisteme autosustenabile pentru a-și asigura controlul într-o lume tot mai instabilă. Aceste proiecte grandioase reflectă atât dorința de securitate, cât și impactul asupra comunităților locale. Articolul explorează implicațiile acestor inițiative în contextul inegalităților globale.

În decembrie 2023, revista WIRED a scris despre cum Mark Zuckerberg, CEO-ul miliardar al Meta și unul dintre cei mai de seamă arhitecți ai lumii zilelor noastre dominate de social media (Facebook), a cumpărat o bună parte din insula Kauai din Hawaii. Zuckerberg și soția sa, Priscilla Chan, construiesc un complex gigantic – cunoscut sub numele de Ko’olau Ranch – pe acest teren. Proprietatea se întinde pe o suprafață de 5.500.000 de metri pătrați, este înconjurată de un zid de doi metri și este patrulată de numeroși agenți de pază dotați cu tehnică sofisticată pe care o etalează pe plajele din apropiere. Sute de hawaiieni locali lucrează la ferma lui Zuckerberg.

Dar exact câți și ce fac ei de fapt este ascuns printr-un acord obligatoriu de confidențialitate, se arată într-un articol semnat de mai mulți autori și publicat în The Conversation. WIRED arată că Ko’olau Ranch include planuri pentru un „buncăr subteran masiv”. Acesta pare să fie detaliul care stârnește interesul reporterilor și al adepților teoriei conspirației deopotrivă. Oamenii se întrebau atunci nu doar „de ce Mark Zuckerberg își construiește un buncăr privat ce poate rezista unei apocalipse în Hawaii?”, ci și „ce știu miliardarii și restul lumii nu știe?” și „ce se va întâmpla în 2024 și ei nu ne spun?”. 2024 se apropie rapid de final și mai multe răspunsuri devin evidente. S-au înmulțit conflictele militare și tensiunile cresc. Polii de putere mondiali se schimbă. Iar guvernele cu datorii și deficite mari caută să-și peticească bugetele cu suprataxarea excesului de bogăție.

Dincolo de obsesia pentru buncăre, ideea de lume personală, în care să deții controlul, nu este de azi, de ieri. Până la urmă, retragerea într-o astfel de lume interioară poate fi la îndemâna oricui, cu rezerva de a nu trece limitele patologiei. Superbogații îți pot construi, însă, una în lumea reală. Buncărele Doomsday devin o priveliște obișnuită în cultura pop contemporană din SUA cu tematică apocaliptică, de la The Last of Us și Tales of the Walking Dead până la filmul Leave the World Behind de la Netflix. În același timp, interesul public pentru industria buncărelor (din ce în ce mai profitabilă) este alimentat de titluri groaznice, cum ar fi „Buncărele de supraviețuire ale miliardarelor devin absolut revoltătoare, cu șanțuri de foc și tunuri de apă”. Dar alte piese de infrastructură de pe Kauai merită, probabil, mai mult din atenția noastră: mai multe conace supradimensionate, cu suprafața comparabilă cu a unui teren de fotbal; cel puțin 11 căsuțe în copaci legate prin poduri de frânghie; utilaje dedicate epurării, desalinizării și depozitării apei. Între timp, miliardarul de la Facebook postează conținut „potrivit” pe Instagram de la ferma sa modestă, cum ar fi o poză cu „Zuck” pe cale să se înfigă într-o halcă masivă de friptură de vită. Zuck îi informează pe adepții săi că acum își crește propriile vaci, hrănindu-le cu nuci de macadamia cultivate la fermă și cu bere preparată tot acolo. „Fiecare vacă mănâncă 2.500-5.000 kg de hrană în fiecare an, deci sunt o mulțime de hectare cu copaci de macadamia”, scrie el (sau poate unul dintre asistenții săi).

Miliardarii construiesc proprietăți elaborate… pentru că pot. Averea netă a lui Mark Zuckerberg în 2024 este de 260 de miliarde de dolari, o sumă ale cărei dimensiuni creierul uman nu le poate percepe. O fortăreață hawaiIană de 400 de milioane de dolari, oricât de extravagantă ar fi, reprezintă mai puțin de 0,2% din averea sa totală. Ca procent, aceasta este comparabilă cu o gospodărie cu o avere netă de un milion de dolari care cheltuiește doar 1.540 dolari.

Acest tip de prezență „cu picioarele pe pământ” pe rețelele sociale este de fapt un exemplu de „o nouă transformare a capitalismului, în care logica sinelui nu se poate distinge de o logică a corporației”, după cum se arată în cartea The Influencer Factory. Însoțind o poză cu copilul său săpând o groapă în pământ, unul dintre cei mai puternici (și mai puțin responsabili) bărbați din lume comentează: 

„Fiicele mele ajută la plantarea copacilor de macadamia și au grijă de diferitele noastre animale. Suntem încă devreme în călătoria noastră și este distractiv să o îmbunătățim în fiecare sezon. Dintre toate proiectele mele, acesta este cel mai delicios.“ Alte planuri ale lui Zuckerberg și Chan includ conservarea faunei sălbatice, restaurarea plantelor native, fermele organice de turmeric și ghimbir și parteneriate cu experți în conservare din Kauai pentru a conserva și proteja flora și fauna native. Aceste activități vor avea mult mai mult impact material asupra Kauaiului decât buncărul, indiferent de câte camere ar avea acesta. Fondatorul Facebook nu este singurul miliardar care construiește complexe gigantice în Hawaii. Oprah Winfrey a achiziționat o proprietate de 66 hectare în Maui în 2002 și de atunci a cumpărat noi loturi de teren, însumând peste 650.000 de metri pătrați. Larry Ellison, cofondatorul companiei de tehnologie Oracle, a cumpărat aproape toată insula hawaiiană Lanai în 2012. În urmă cu doi ani, miliardarul Frank VanderSloot a achiziționat o fermă de 810 ha chiar la sud de ferma lui Zuckerberg. Pe măsură ce personajele cu averi uriașe vin la ei, localnicii care locuiesc deja acolo sunt din ce în ce mai depășiți de prețuri sau chiar strămuți forțat – un efect secundar nefericit al drepturilor complexe asupra terenurilor din Hawaii, unde proprietatea și administrarea de către indigeni adesea nu sunt recunoscute legal. La prima vedere, acești magnați ar putea părea că se „pregătesc” pentru o apocalipsă familiară secolului al XX-lea, așa cum este prezentată în nenumărate filme cu dezastre. Dar nu asta fac ei. Da, vastele lor proprietăți includ buncăre și alte tehnologii asociate în mod tradițional cu pregătirea pentru apocalipsă. De exemplu, conacele din Ko’olau Ranch sunt conectate prin tuneluri subterane care converg într-un adăpost mai mare. Cu toate acestea, Zuckerberg, Winfrey, Ellison și alții se angajează de fapt în proiecte mult mai ambițioase. Ei caută să creeze ecosisteme complet autosustenabile, în care pământul, agricultura, mediul construit și forța de muncă sunt toate controlate și gestionate de o singură persoană, ceea ce are mai multe în comun cu feudalismul din epoca medievală decât cu capitalismul din secolul al XXI-lea. Unii au susținut că industria tehnologiei a inventat o nouă formă de „tehnofeudalism” sau „neofeudalism” care depinde de „colonizarea datelor” și de însușirea corporativă a datelor personale. Așa este, dar poate fi luat în considerare și faptul că ceea ce se întâmplă în Hawaii este de fapt aliniat cu principiile tradiționale ale feudalismului. După cum spune Joshua A. T. Fairfield, autorul cărții Owned: Property, Privacy and the New Digital Serfdom: „În sistemul feudal al Europei medievale, regele deținea aproape totul, iar drepturile de proprietate ale tuturor celorlalți depindeau de relația lor cu regele. Țăranii locuiau pe pământul acordat de rege unui domn local, iar lucrătorii nu dețineau întotdeauna uneltele pe care le foloseau pentru agricultură sau alte meserii, cum ar fi tâmplăria și fierăria”.

Buncărele Doomsday devin o priveliște obișnuită în cultura pop contemporană din SUA cu tematică apocaliptică, de la The Last of Us și Tales of the Walking Dead până la filmul Leave the World Behind de la Netflix. În același timp, interesul public pentru industria buncărelor (din ce în ce mai profitabilă) este alimentat de titluri groaznice, cum ar fi „Buncărele de supraviețuire ale miliardarelor devin absolut revoltatoare, cu șanțuri de foc și tunuri de apă”.

Aici este ușor de observat un contrast între Ko’olau Ranch și încercările anterioare ale miliar­darilor de a construi buncăre pentru a „scăpa” de un cataclism viitor. Pot fi luate ca exemplu încercările eșuate ale capitalistului de risc libertarian și cofondatorului PayPal Peter Thiel de a construi o cabană subterană elaborată, asemănătoare unui buncăr, în Insula de Sud din Aotearoa, Noua Zeelandă, ocupând peste 73.700 de metri pătrați de teren. Planul a fost respins din cauza ostilităților dintre Thiel și consiliul local. Proiectul lui Zuckerberg nu este un conflict deschis între miliardar și comunitate. În Kauai, membrii unei comunități au consimțit, sau au acceptat, să acorde unui plutocrat administrarea pământului lor în numele conservării. Acesta este un model de afaceri care duce direct (înapoi) în feudalism. Această explicație se pierde în obsesia presei pentru „cele mai nebunești trăsături” ale nebuniei hawaiiane a lui Zuckerberg. Mai degrabă, ceea ce apare printre miliardari este convingerea că supraviețuirea depinde nu (doar) de ascunderea într-o gaură de beton armat din pământ, ci (și) de dezvoltarea și controlul unui ecosistem propriu. Este prea ușor să presupunem că, deoarece unii dintre cei mai bogați oameni din lume cumpără proprietăți pe insule îndepărtate și le dotează cu buncăre, ei trebuie să fie la curent cu informații secrete din interior. Dar adevărul este mai simplu și mai brutal decât atât. Miliardarii construiesc proprietăți elaborate… pentru că pot. Averea netă a lui Mark Zuckerberg în 2024 este de 260 de miliarde de dolari, o sumă ale cărei dimensiuni creierul uman nu le poate percepe. O fortăreață hawaiiană de 400 de milioane de dolari, oricât de extravagantă ar fi, reprezintă mai puțin de 0,2% din averea sa totală. Ca procent, aceasta este comparabilă cu o gospodărie cu o avere netă de un milion de dolari care cheltuiește doar 1.540 dolari. Aceste calcule făcute pe genunchi arată clar că membrii clubului miliardarilor cu buncăre nu trebuie neapărat să „creadă” în probabilitatea venirii apocalipsei sau a colapsului social în orice sens pentru a face ceea ce fac. În schimb, din moment ce au mult mai mulți bani decât știu ce să facă cu ei, ar putea la fel de bine să folosească o mică parte pentru a-și construi fortărețe subterane. Bill Gates, de exemplu, deține cel puțin opt proprietăți numai în SUA și, potrivit Hollywood Reporter, „se zvonește că are zone de securitate subterane sub fiecare dintre casele sale”. Pe de altă parte, cu cât cineva are un venit disponibil mai mic, cu atât mai multe încercări serioase de „pregătire pentru viitor” îi vor perturba viața în prezent. Cultura survivalismului are prea puțin sens în țări precum India sau Cambodgia sau Yemen, unde sărăcia severă este larg răspândită și sute de milioane de oameni supraviețuiesc deja în condiții care ar putea părea „apocaliptice” pentru occidentalii privilegiați. Mai aproape de casă, pentru oamenii din clasa de mijloc care nu își permit să dețină mai multe proprietăți, decizia de a trăi pe o insulă posibil „sigură” ar necesita mutarea permanentă acolo, pierzând astfel oportunitățile de a câștiga venituri în altă parte.

Poate acesta este motivul pentru care, în primele săptămâni de carantină din 2020, au existat o mulțime de oameni obișnuiți care cumpărau munți de hârtie igienică. Era cel mai puțin costisitor, cel mai convenabil mod de a aduna în grabă o rezervă cu importanță și aspect semnificative. Oamenii ar putea simți că „acționează” într-o situație altfel copleșitoare. Între timp, obsesia pentru megabuncărele megabogaților face parte dintr-o tendință culturală mai amplă, în care oamenii obișnuiți – a se citi săraci – se prefac că râd de miliardarii „nebuni”, în timp ce aspiră pe furiș la statutul de uberbogați. Acest joc ideologic ne permite (în mod trecător) să recunoaștem daunele pe care inegalitatea globală le face coeziunii sociale și viabilității ecosistemelor noastre. Într-o fantezie voyeuristă, ne putem proiecta chiar în vârful piramidei inegalității, doar pentru o clipă. O convergență a industriilor care se hrănesc cu insecuritățile noastre colective a avut loc în 2021, când vânzătorul de buncăre texan Ron Hubbard a apărut într-un episod din Keeping up with the Kardashians, iar publicul a putut să-i privească pe Kim și Khloé mergând la cumpărături. Faptul că publicul este fascinat de conacele unde se retrag Zuckerberg și alți miliardari într-un moment în care criza de locuințe accesibile atinge cote fără precedent este deosebit de grăitor. Între timp, pentru miliardari, buncărele sunt doar o mică parte dintr-un „portofoliu diversificat” de pariuri împotriva viitorului. Alte scheme binecunoscute includ investiții în călătorii în spațiu, crionică (înghețarea corpului în speranța unei viitoare reînvieri), uploadarea memoriei și personalității și, în cazul lui Peter Thiel, flirtul cu parabioza – transfuzii cu sânge de la tineri. Pentru miliardari, a pune bani în astfel de proiecte nu înseamnă că sunt nebuni, paranoici sau dețin anumite cunoștințe secrete despre viitor. Înseamnă pur și simplu că au adunat surplusuri colosale de bogăție pe care le folosesc la ceva.

Autorii textului sunt Katherine Guinness, profesoară de istorie a artei, Grant Bollmer, profesor de media digital, și Tom Doig, profesor de scris creativ, toți de la la Universitatea din Queensland.  

Traducere și adaptare: Bogdan Cojocaru