Ce se va întâmpla de fapt la Consiliul European din 28 iunie
În lipsa unei mize reale a participării României la Consiliul European din 28 iunie, cearta dintre președinte și premier pe plecarea la Bruxelles a devenit un pretext pentru a scoate securea războiului de ambele părți, după relativul armistițiu impus de președinte pe timpul campaniei electorale pentru alegerile locale.
Plicticoasa discuție despre suspendare a revenit pe tapet legată de chestiunea Consiliului, deși atât Victor Ponta, cât și Crin Antonescu neagă că aceasta ar fi prioritatea USL în perioada următoare, ca să nu se arate iresponsabili în perspectiva crizei din zona euro.
De fapt, această discuție nu poate lipsi din campania pentru alegerile parlamentare, unde perspectiva suspendării președintelui deja figurează ca argument electoral și pentru cei ce speră, și pentru cei ce se tem că USL pregătește organizarea unui referendum de suspendare concomitent cu alegerile.
În timp ce politicienii noștri se ceartă pe participarea la Consiliu, raportul bianual pentru stabilitate financiară al Băncii Centrale Europene, difuzat zilele trecute, avertizează asupra unui potențial de agravare a crizei datoriilor din zona euro, pornind de la faptul că profiturile băncilor se reduc, procesul de dezintermediere bancară continuă, iar problema datoriilor nu s-a rezolvat. Raportul exprimă speranța că liderii politici vor adopta, la reuniunea Consiliului European din 28 iunie, foaia de parcurs spre o “uniune fiscală”.
În același timp, ministrul francez pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve, a declarat că măsurile de integrare (cedare a suveranității fiscale) sunt necesare, dar că e nevoie rapid de măsuri de creștere economică, iar Franța va insista la Consiliul European pentru adoptarea lor, ceea ce sugerează viitoare negocieri între Germania și Franța pentru o amânare a termenelor de reducere a deficitelor bugetare prevăzute în Tratatul fiscal european – cel proaspăt ratificat de România.