Ce se va întâmpla cu economia în perioada următoare

♦ Guvernul mizează în 2021 pe o creștere economică de 4,3% și speră ca toate sectoarele economice să intre pe plus și să scoată economia și bugetul de stat cu capul la suprafață ♦ Revenirea economică pierde însă startul cu trei luni.

Comisia Națională de Stra­tegie și Prognoză (CNSP) vede o scădere econo­mică în primele trei luni din 2021, prin comparație cu perioada similară din 2020. Începând cu al doilea trimestru al acestui an economia va începe să recupereze și va crește, pe tot anul, cu 4,3%, arată reprezentanții Prognozei în nota care însoțește prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul își construiește bugetul.

„Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II 2021, urmând ca și în primul trimestru al anului 2021 să avem o ușoară contracție economică față de primul trimestru 2020“, se arată în document.

Guvernul așteaptă ca economia să crească cu 4,3% în 2021, după o creștere a tuturor sectoarelor economice. Pe partea de cerere, investițiile ar urma să aducă 2,8 puncte procentuale din creșterea economică de 4,3%, în vreme ce consumul final ar veni cu 2,9 pp.

Guvernul vede investițiile și consu­mul ca principale motoare pentru relan­sarea economică din 2021: „Pe latura ce­rerii, atât consumul privat, cât și formarea brută de capital fix vor constitui motorul creșterii economice în anul 2021, având contribuții de 2,4 și respectiv 2,9 puncte procen­tuale. Consumul privat se estimea­ză că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creșterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale.“

Cheltuielile de capital ale guvernului, investițiile, au fost la 11 luni din 2020 în valoare de 24,7 mld. lei, în creștere cu 10,5% față de aceeași perioadă din 2019. Guvernul este însă, și în 2021, la strâmtoare în ceea ce privește bugetul. Cu un deficit bugetar de 7-8% din PIB și cheltuieli fixe cu salarii și pensii aproape la nivelul veniturilor fiscale, bugetul de stat nu are bani pentru relansarea economiei prin investiții. Miza cea mai mare va fi atragerea și folosirea fondurilor europene, sunt de părere analiștii economici.

Pe partea de formare, industria, una dintre cele mai importante ramuri și care face peste 20% din PIB, ar urma să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu 5,7%, după o scădere de 8,7% în 2020.

„În ceea ce privește industria, pu­ter­nic afectată de criza sanitară, se așteaptă pentru anul curent o revenire parțială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022. Prudentă este și estimarea evoluției sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creștere de producție de numai 14,7%, în condițiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producție (-22,3% în 2020 și -2,2% în 2019). În condiții climatice normale, aceste estimări pot fi de­pă­șite“, mai scrie Prognoza în document.

Industria României, puternic ancorată în industriile vestice, era deja pe un trend descendent înainte de pandemie. Evoluția sectorului industrial românesc depinde într-o bună măsură de evoluția economiilor vestice, în special de Germania, dar depinde și de o serie de factori interni, cum ar fi ajutorul guvernului și evoluția prețului energiei.

Agricultura, cu o pondere mică în PIB, de circa 4%, ar urma să crească cu aproa­pe 15%. Sectorul agricol româ­nesc vine după doi ani de scădere, în con­se­cință creșterea de două cifre prin com­parație cu 2020 este de fapt foarte mică. Estimarea guvernului se bazează, potrivit Prog­nozei, pe condiții meteo nefa­vo­rabile agriculturii, iar în condiții nor­ma­le estimarea ar putea fi depășită. În 2020 seceta și-a pus amprenta pe scă­de­rea de peste 20% a agriculturii în Româ­ni­a.

Construcțiile ar urma să mai încetinească avansul din 2019 și 2020 și să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu circa 6% și să aducă creșterii economice o contribuție de 0,4 pp. Analiștii din piață sunt de părere că cel mai bine vor avansa infrastructura și spațiile de logistică în 2021, chiar dacă pe partea de spații comerciale și birouri este posibil să fie o scădere.

Serviciile, cu o pondere în PIB de 60%, ar urma să crească cu 3 și să aducă, pe partea de formare, cea mai mare contribuție creșterii economice: Ă1,8 pp din creșterea economică de 4,3%.