Ce se mai întâmplă cu finanțele statului: cheltuielile cu dobânzile cresc și se îndreaptă spre un nou record în 2021

Majorarea în galop a datoriei publice, concomitent cu creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, a dus la o creștere a cheltuielilor cu dobânzile de 15,5 mld. de lei în primele 10 luni din 2021, deja un record și aproape cât au fost cheltuielile cu dobânzile în anii 2010 și 2011 cumulat, arată datele publice agregate de ZF.

Rostogolirea datoriei vechi este greoaie. Datoria publică a ajuns la aproape 550 de mld. de lei la august 2021, cele mai recente date publicate de Finanțe, deși suntem în decembrie. Nivelul de 45% din PIB, considerat altădată o linie roșie de economiști pentru datoria publică a unei economii cum este cea a României, a fost depășit.

„Cred că astăzi am depășit 50% din PIB. Sunt foarte multe linii roșii sau linii de atenționare. Dacă o ții din împrumut în împrumut ajungi cu dobânzile în creștere. Cu siguranță vedem de la an la an cheltuielile cu dobânzile în creștere din cauza creșterii datoriei publice”, spune, pentru ZF, Adrian Bența, consultant fiscal.

Cheltuiala statului cu dobânzile a ajuns de la 8,8 mld. de lei în 2011, la 12,9 mld. lei în 2018 și la 14,5 mld. lei în 2020, anul în care datoria publică a sărit de la 35% din PIB la mai bine de 45% din PIB. În 2021 la 10 luni deja guvernul a plătit pe dobânzi 15,5 mld. lei, cu 11% mai mult față de aceeași perioadă din 2020. Potrivit deficitului bugetar programat, de peste 83 mld. lei, Finanțele se mai împrumută, în ultimele două luni din an, cu peste 35 de miliarde de lei.

Ideal ar fi, dacă crește datoria publică și implicit dobânzile, să se vadă și o creștere a cheltuielilor de investiții din bugetul de stat, pentru că finanțarea nevoilor curente nu aduce niciun beneficiu pe termen lung, pe când investițiile aduc creștere economică și venituri mai mari bugetului de stat în viitor. Cheltuielile de la bugetul de stat cu investițiile au scăzut însă. În primele 10 luni din an cheltuielile de capital, investițiile din buget, au scăzut cu 10%, iar octombrie la octombrie au scăzut cu 30%.

„Ca să se mențină cât de cât deficitul bugetar. Probabil că și din cauza acestei instabilități politice nu s-au mai făcut plăți”, este de părere Adrian Bența.

Finanțele însă, în nota care însoțește execuția bugetară la 10 luni, se laudă cu o creștere a investițiilor: „Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 38,19 mld. lei, în creștere cu 7,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 mld lei.”

Creșterea deficitului și datoriei publice ar fi o creștere cât de cât sănătoasă dacă banii s-ar duce în investiții pentru dezvoltare, este de părere Adrian Bența. Cât timp investițiile din bugetul de stat au scăzut puternic față de 2020, iar cheltuielile per ansamblu au crescut, este limpede că cei mai mulți bani care se adaugă datoriei publice nu se duc în investiții pentru dezvoltare.

„Ideea este ce faci cu datoria. Dacă nu îi pui în dezvoltare și îi duci în consum, prin consum practic exporți bugetul, pentru că România are un deficit comercial important.”

Din ultimii 10 ani, ca pondere în PIB statul a cheltuit cel mai mult cu investițiile în 2011, când 22,7 mld. de lei, cheltuieli de capital, au însemnat 4,1% din PIB. În cifre absolute, cele mai mari cheltuieli cu investițiile de la bugetul de stat au fost în 2020 – 33,2 mld. lei, adică 3,2% din PIB. În primele 10 luni din 2021, cu cheltuieli de la bugetul de stat pentru investiții de 19,6 mld. lei (1,7%) din PIB, Finanțele se îndreaptă către un record negativ al ultimilor cinci ani la acest capitol.