Ce se întâmplă cu banii tăi din pilonul II de pensii

Toate țările în care pensionarii trăiesc decent au un sistem de economisire foarte clar și bine împământenit, iar companii specializate se ocupă de investirea banilor de pensii, pentru a-i înmulți. Un exemplu teoretic al unei persoane din România care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câștigat înainte de pensionare. 

Fondurile de pensii private sunt acționare la 31 de companii și au investiții de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea Bursei de Valori București. Ce înseamnă investițiile din banii de pensii private ale românilor pentru bursă, pentru economie și, în general, pentru bătrânețile (mai) liniștite ale celor care muncesc acum?

„Pilonul” pieței de capital din România, banii pentru viitor, folosiți pe termen scurt?

Fondurile de pensii private Pilon II sunt acțționare la 31 de companii listate la București și au investițții de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea totală a bursei. Cumulat nu pare mult, însă individual cele șapte fonduri Pilon II au 11,6% din Banca Transilvania, 11,9% din Electrica și chiar 15,5% din Medlife.

„Dar în cele din urmă există o investiție care le înăbușă pe celelalte: investiția în sine.” Sunt cuvintele lui Warren Buffett, omul care la 87 de ani, vârstă la care unii români își planifică strategic câte și ce medicamente să cumpere din pensie ca să le ajungă bani și pentru traiul zilnic, are o avere estimată de revista americană Forbes la 86 de miliarde de dolari, adică poate cumpăra jumătate din cât produce economia românească într-un an.

Buffett cu siguranță nu are grija banilor de pensie, dar pentru micii investitori care se familiarizează cu domeniul finanțelor sau pentru pentru cei care caută să replice strategia de investiții a miliardarului cuvintele de mai sus reprezintă o piatră de hotar.

Cum ar putea însă 7,2 milioane de români să investească în viitorul lor când chiar economiile lor pentru viitor sunt luate la ochi de stat, care caută să le folosească pe termen scurt pentru a-și extinde electoratul?

„Guvernul a pus pe masă această variantă (la jumătatea lunii mai statul a anunțat suspendarea contribuțiilor la Pilon II) din motivații pe termen scurt. Aparent sunt angajate cheltuieli foarte mari la bugetul de stat, care nu pot fi sprijinite de ritmul în care cresc veniturile.

Este greu să te păstrezi într-un deficit bugetar de 3%. Este o problemă de cash flow, nu-i o problemă de datorie publică. Este nevoie de bani pentru acoperirea acestor cheltuieli (majorări salariale, majorări de pensii – n. red.)“, explică Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

„Pilonul” pieței de capital

Bursa de la București este lovită în plin de afirmațiile politice contradictorii cu privire la mecanismul de funcționare a Pilonului II de pensii private, printre cei mai activi investitori de la BVB, în condițiile în care în luna mai indicele principal BET a scăzut cu 7,3% și a marcat a treia cea mai slabă lună din 2012 încoace.

Scăderea a venit în contextul în care de la jumătatea lunii mai în piață au fost aruncate declarații politice contradictorii cu privire la Pilonul II de pensii private, ceea ce implicit a creat o stare de nervozitate și de panică în rândul investitorilor, atât a celor instituționali, cât și a celor mici.

Cele șapte fonduri de pensii private Pilon II au investiții de 6,9 mld. lei în acțiuni la bursa românească la decembrie 2017 (cele mai recente date), în creștere cu 9% față de iunie 2017, pe fondul unor achiziții de acțiuni și în contextul aprecierilor unor titluri din portofolii, potrivit calculelor ZF. Cumulat, participațiile acestora nu sunt mari, însă individual deținerile ajung chiar și la 16%, cum este cazul emitentului BVB sau 15,5% la MedLife și 14% la Transgaz.

În ultima săptămână din luna mai, ministrul muncii a afirmat la un post de televiziune că Pilonul II va deveni unul opțional, fără să ofere însă mai multe detalii, iar a doua zi dimineață a venit replica președintelui Klaus Iohannis: „Este începutul sfârșitului pentru Pilonul II“.
O piață bursieră bulversată și aruncată în haos de declarații politice în condițiile în care cu doar o săptămână înaintea afirmațiilor ministrului muncii, vicepremierul Viorel Ștefan spunea că nu există niciun program pe masa guvernului cu privire la modificarea Pilonului II. Fără să vrea, ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, l-a contrazis pe Viorel Ștefan: „La final de iunie sau început de iulie vom ieși cu un proiect la Pilonul II”.

De ce reacționează agresiv bursa

Incertitudinile din piață cu privire la mecanismul Pilonului II se reflectă în prețurile acțiunilor cel mai des întâlnite în portofoliile Pilonului II: BVB, la minimul din vara anului 2016 încoace, MedLife, scădere de 6% doar într-o săptămână (24-31 mai 2018), Transgaz, minus 4% într-o săptămână.

Pilonul II este caracterizat de analiști ca pilonul pieței de capital din România, întrucât cele șapte fonduri sunt printre cei mai activi investitori de la bursă, asigură 15% din lichiditate, sunt acționare la 31 de companii de pe segmentul principal de tranzacționare, din cele 87, și nu sunt doar contraparte pentru retail.

Fondurile Pilon II au bifat listările private din ultimii doi ani, iar anunțurile politice recente, inclusiv intenția scrisă a statului de a modifica regulile de funcționare a acestui sistem (ulterior negată), nu fac altceva decât să înghețe piața ofertelor publice din România.

Cea mai mare expunere a fondurilor la BVB este cea de la Banca Transilvania, cu o valoare cumulată a participațiilor de 1,07 miliarde de lei, urmată de Fondul Proprietatea (1 mld. lei) și Romgaz (907 mil. lei).

Practic, fondurile Pilon II au 11,6% din a doua instituție de credit ca mărime din România, fiind printre cei mai mari acționari alături de SIF-uri.

Ce urmează

La jumătatea lunii mai a apărut prima intenție scrisă (ulterior negată) cu privire la funcționarea Pilonului II de pensii prin care statul voia să suspende contribuțiile timp de șase luni, ceea ce ar fi însemnat mai puțini bani pentru investițiile celor șapte administratori Pilon II la bursă, iar acest lucru s-ar fi regăsit în lichiditate și implicit în cotațiile bursiere.

Cele mai mari listări private din ultimii doi ani au atras atenția fondurilor Pilon II, care au subscris la Sphera Group (investiții de 111 mil. lei), Digi Communications (166 mil. lei) sau MedLife (117 milioane de lei).

Recent, organizațiile și asociațiile din domeniul pensiilor private, patronate și reprezentanți ai mediului financiar au făcut un apel comun la adresa guvernului pentru a menține neschimbată legislația și principiile de funcționare a Pilonului II, sistem menit să asigure „prosperitatea“ la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

Radu Crăciun atrage atenția că în cazul în care guvernul se va atinge de fondul deja existent al Pilonului II, în valoare de 42 mld. lei, acest lucru ar reprezenta un atac la proprietatea privată.

„În mod normal, această proprietate ar trebui să fie protejată prin constituție și știu suficient de multe persoane care se gândesc serios să își apere drepturile din acest punct de vedere, dar din păcate, în măsura în care o astfel de decizie ar fi luată printr-o OUG, calea de atac ar fi la mâna Avocatului Poporului. În rest, oricine ar vrea să atace acestă măsură, ar trebui să aștepte ca ordonanța să ajungă lege.“

În cazul în care guvernul ar propune participanților la Pilonul II să facă transfer către Pilonul I, președintele APAPR menționeză că aceștia ar trebui să fie corect informați.

„Participanții ar trebui să fie corect informați în toate privințele, inclusiv în privința randamentului Pilonului I, care nu există, dar cu toate acestea este vehiculat. În plus, oamenilor li se induce incorect senzația că Pilonul I și Pilonul II înseamnă aproape același lucru, dar în realitate ele sunt sisteme complementare“, mai spune Radu Crăciun.

De ce pensia publică este insuficientă

Un exemplu teoretic al unei persoane care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câștigat înainte de pensionare, comparativ cu un nivel recomandat de 70%, potrivit calculelor KPMG.

O persoană care câștigă salariul mediu pe economie și contribuie periodic la

Pilonul I, Pilonul II și la un produs de asigurare de viață pe întreaga perioadă a vieții active ar putea obține un venit total la pensionare de aproximativ 2.610 lei, din care 1.650 lei din Pilonul I, 670 lei din Pilonul II și 290 lei din asigurarea de viață (poliță de asigurare – protecție și economisire – în valoare de 120 de lei pe lună sau 1.440 de lei pe an).

O persoană care ar câștiga în 2048 un salariu net de aproximativ 8.900 de lei (creștere anuală de 2% în termeni reali), adică dublul salariului mediu pe economie, ar beneficia de o pensie de aproximativ 3.300 lei din sistemul public. Suplimentar, la data pensionării, în contul său de Pilon II s-ar acumula aproape 310.000 lei, în timp ce polița de asigurare ar acumula un beneficiu la maturitate de 134.000 lei, potrivit calculelor KPMG.

Persoana ar beneficia astfel de fonduri cumulate de aproape o jumătate de milion de lei, în baza cărora ar putea să beneficieze de un venit lunar suplimentar de 1.900 lei pentru întreaga perioadă de viață rămasă (19 ani), fără a lua în considerare și veniturile suplimentare din reinvestire.

Cumulând toate beneficiile, venitul total după pensionare ar fi de aproximativ 5.200 lei pe lună (toate sumele, exprimate în echivalentul puterii de cumpărare a anului 2017), potrivit KPMG.

Dacă contribuția la Pilonul II ar crește din 2019 la 6% (nivel ce inițial era planificat a fi atins în 2016), rata de înlocuire a venitului ar crește la 63%, din care 34% din Pilonul I, 22% din Pilonul II și 7% din polița de asigurare cu componentă de economisire. Astfel, persoana ar beneficia de un venit lunar total de 5.600 lei după pensionare.

În lipsa Pilonului II, rata de înlocuire a venitului ar scădea la 50%, respectiv 43% din Pilonul I și 7% din polița de asigurare cu componentă de economisire. Venitul lunar total al persoanei după pensionare în acest scenariu ar fi de 4.414 lei.