Ce se ascunde în spatele marilor orașe capitaliste

„A city without children?/Un oraș fără copii?“ este titlul destul de dur al unui articol din Financial Times, cel mai important ziar de business din Europa, din numărul 15/16 iulie 2023, din suplimentul FT Weekend / House & Home. Cum poate fi un oraș fără copii? Pare un nonsens, mai ales că este vorba despre Londra, capitala Marii Britanii, al doilea cel mai important centru financiar din lume și unul dintre cele mai cosmopolite orașe, care atrage milioane și milioane de oameni din întreaga lume. Tocmai aceste atribute au ajuns să distrugă din punct de vedere demografic o zonă din Londra, iar acum discuția se mută spre centru. Pentru că este un centru financiar, pentru că sunt mulți bancheri, avocați, consultanți, pentru că atrage talente din întreaga lume, pentru că are salarii mari, Londra a devenit mult prea scumpă pentru ceilalți. Prețul caselor a explodat în ultimele două decenii, chiriile sunt ucigătoare, mâncând mai mult de jumătate dintr-un salariu, restaurantele sunt scumpe, puburile sunt scumpe, berea este scumpă, transportul este scump, școlile sunt scumpe, sănătatea este scumpă, viața de zi cu zi este scumpă. Pentru cineva care nu este bancher, avocat, medic, consultant de top, IT-ist, director, este foarte greu să reziste în Londra. Nu are nicio șansă să stea aproape de centru, aproape de joburile bine plătite din clădirile de birouri, trebuie să stea la 1,5-2 h de Londra, unde își poate permite chiria sau achiziția unei case. Degeaba dobânzile sunt mici dacă proprietățile sunt scumpe. Boomul financiar care a început în anii ’80 a distrus industria, a distrus clasa de mijloc și a scumpit totul. Niciun profesor nu poate să facă față, prin salariul pe care îl are, bonusurilor din City of London. Ca să nu mai vorbim că Londra a fost acaparată de bogații ruși, chinezi, indieni, pakistanezi. În aceste condiții, treptat, treptat cei cu venituri mai reduse au început să părăsească zone, cartiere din Londra și să se mute în altă parte, unde își pot permite să stea, unde și-ar putea permite prețurile, lăsând în urmă un gol care nu este acoperit din punct de vedere demografic. Cei care s-au instalat la putere din punctul de vedere al veniturilor nu prea prea au chef să facă copii, când știi că urmează să iei un bonus de 1 milion de lire sterline nu ai niciun chef să-ți bați capul cu scutece și cu plânsetul unui urmaș, mai ales că trebuie să lucrezi peste 100 de ore pe săptămână. Viața modernă, cosmopolită, trecerea de la un restaurant la altul în căutarea celor mai bune mâncăruri nu poate fi oprită de o cutie de lapte praf. Iar totul culminează cu faptul că a avea un copil, ca să nu mai vorbim de doi, este foarte scump și nu multă lume își mai poate permite acest lucru. Emma Jakobs, autoarea articolului, constată cum această situație afectează școlile, care nu mai au elevi, afectează anumite zone din cartiere, afectează cartiere întregi. Londra este superaglomerată, iar această aglomerație este înșelătoare pentru că o bună parte este dată de turiști, care și ei contribuie, prin banii pe care îi lasă, la viața scumpă din Londra. De la o școală fără copii s-a ajuns la o zonă fără copii, urmează un cartier fără copii, iar în decenii se va ajunge la un oraș fără copii. Iar aici nu este vorba numai de Londra, aceeași situație se întâlnește în San Francisco, Tokio, Washington, Seattle sau Hong Kong, scrie FT. San Francisco, capitala start-up-urilor de tehnologie din întreaga lume, a devenit acum un oraș extrem de urât, din care lumea fuge pentru că totul este foarte scump, pentru că nu are unde să stea, pentru că orașul este invadat de cerșetori și oameni fără adăpost. Orașele puternice nu sunt formate numai din oameni cu bani, ci și din oameni obișnuiți, angajați, care nu au veniturile celor din top. Dacă aceștia nu-și mai permit să rămână în oraș, în decenii acel oraș va decădea. Cel mai bun exemplu a fost Detroit, care secolul trecut a fost capitala mondială a industriei de automobile, dar care treptat a rămas fără locuitori, fără copii, fără familii, fără comunități.

Mulți dintre noi, care și mâine am vrea să ne mutăm la Londra, New York, San Francisco, Seattle, nu putem să ne dăm seama cum pot cădea orașele din punct de vedere demografic. Dar ele cad în ani, în decenii. Iar această scădere demografică care a cuprins lumea occidentală este implacabilă.    ■

(cristian.hostiuc@zf.ro)