Home Actualitate Ce șanse au companiile de stat să devină...
Actualitate

Ce șanse au companiile de stat să devină „campioni naționali“ și de ce amenință premierul companiile de stat pe care chiar statul le subvenționează masiv?

Mol și OTP Bank, doi campioni naționali ai Ungariei, sunt grupuri care sunt mai valoroase decât companiile din  România și percepția generală este că sunt companii de stat, cu toate că nu sunt, de fapt, deținute de stat. Statul ungar…

Ce șanse au companiile de stat să devină „campioni naționali“ și de ce amenință premierul companiile de stat pe care chiar statul le subvenționează masiv?
Ce șanse au companiile de stat să devină „campioni naționali“ și de ce amenință premierul companiile de stat pe care chiar statul le subvenționează masiv? · Foto: Business Magazin

Mol și OTP Bank, doi campioni naționali ai Ungariei, sunt grupuri care sunt mai valoroase decât companiile din  România și percepția generală este că sunt companii de stat, cu toate că nu sunt, de fapt, deținute de stat. Statul ungar este unul dintre acționarii minoritari, dar a găsit formula de  a reprezenta interesele grupurilor și de a ajuta dezvoltarea lor.

♦ Florin Pogonaru, AOAR: Nu poți să ai campioni naționali la stat. Noi nu avem în sectorul de stat, avem în sectorul privat. Companiile de stat sunt exemple de „așa nu“ ♦ Adrian Codîrlașu, CFA România: Managementul este esențial. Un management bun ar aduce profit companiilor de stat. Un prim pas ar fi listarea unui pachet minoritar la bursă.

Mol și OTP Bank, doi campioni naționali ai Ungariei, sunt grupuri care sunt mai valoroase decât companiile din  România și percepția generală este că sunt companii de stat, cu toate că nu sunt, de fapt, deținute de stat. Statul ungar este unul dintre acționarii minoritari, dar a găsit formula de  a reprezenta interesele grupurilor și de a ajuta dezvoltarea lor.

Premierul Florin Cițu susține că unele companii de stat care „nu performează“ nu vor supraviețui. Dar între aceste companii sunt cele puternic subvenționate. Fără aceste subvenții ele nu ar avea cum supraviețui. CFR nu poate funcționa fără subvenții și nici Metroul București. Un bilet pe STB (transportul în comun bucureștean) este de un deceniu 1,3 lei, la jumătate față de un bilet din Cluj. Subvenția este imensă – peste jumătate de miliard de lei anual. Căror companii le ceri să fie „în condiții de piață“, CFR-ului?

Ce trebuie făcut ca o companie de stat să performeze, să fie mai transparentă și să aibă un management bun, pentru că rezultatele din ultimii ani arată că statul român, deși este acționar majoritar în companii cu zeci de mii de angajați, nu depune toate diligențele pentru performanța companiilor, iar pierde­rile companiilor de stat se adună an de an.

Premierul Florin Cîțu a susținut sâmbătă în cadrul unei conferințe de presă că firmele de stat care au adunat pierderi și nu vin cu un plan de restructurare nu vor mai avea susținerea guvernului.

„Sunt acele companii de stat care au pierderi de ani de zile. Trebuie să spunem stop. Ajunge. Aici oprim această hemoragie a banului public și bătaia de joc asupra banului public. Așa că aceste companii de stat care au pierderi trebuie să vină cu un program de restructurare dacă vor să mai fie susținute“, a spus premierul Cîțu.

Dar ce șanse are o companie de stat, precum Tarom sau CFR Marfă, să se restructureze, să intre pe profit și să devină un cam­pion național pe domeniul său? Com­pa­niile private au reușit și sunt exemple ca Banca Transilvania, Dedeman sau UiPath, care a devenit chiar campion internațional. Cheia succesului, este de părere Adrian Codîrlașu, este un management bun al companiilor.

„Cred că managementul este esențial. Îmi aduc aminte de combinatul din Galați care înainte de privatizare era pe pierdere și apoi a intrat pe profit. Cred că un management bun ar putea să aducă companiile în zona de profi­ta­bilitate“, a spus Adrian Codîrlașu, vice­pre­ședintele CFA, asociația analiștilor financiari.

Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), este de părere că o companie de stat nu ar putea ajunge la performanțele unei companii campion național, din cauză că experiența anilor trecuți a arătat că la con ducerea companiilor de stat din România au ajuns persoane numite politic și nu au existat criterii de performanță.

„Cu management numit politic, fără cri­terii de performanță și așa mai departe, com­paniile de stat sunt exemple de «așa nu vei ajunge niciodată la a fi campion național».“

„Campion național înseamnă criterii de performanță, rigoare în respectarea criteriilor și duritate în respectarea criteriilor.“

Într-o declarație din ianuarie, președinta Senatului Anca Dragu spunea că susține ca anumite companii să rămână în administrarea statului, precum Tarom sau CFR Marfă, cu condiția ca acestea să devină profitabile și statul să fie un acționar responsabil.

„Da, susțin să rămână companii de stat. Eu cred că statul român poate deține companii, cu atât mai mult companii în domenii strategice. Cu condiția ca statul român să se poarte ca un acționar responsabil, pentru că o companie de stat înseamnă că gestioneazi banii noștri ai tuturor. Am vrea ca aceste companii să fie bine administrate, să producă profit, impozit pe profit, care merge la Ministerul Finanțelor, iar de acolo la școli și spitale“, a spus Anca Dragu.

Alte state au reușit să vină cu companii campioni naționali, cum este cazul Ungariei, care a produs , printre altele, două companii care și-au pus amprenta în regiune: Mol și OTP Bank, cea mai extinsă bancă dintr-o țară fostă comunistă. Mol, cu o capitalizare de piață de 5,3 mld. euro la Bursa de Valori din Budapesta, este listată și la Bursa de Valori Varșovia. Compania este deținută direct de statul ungar în proporție de doar 5,2% și indirect prin fundații și fonduri de investiții în proporție de aproximativ 20%. OTP Bank este percepută ca fiind o bancă a Ungariei, cu toate că principalii acționari investitori privați străini, precum francezii de la Groupama.

Părerea lui Adrian Codîrlașu în ceea ce privește restructurarea companiilor de stat din România este că primul pas trebuie să fie listarea la Bursă a unui pachet minoritar de acțiuni.

„La Tarom pe o creștere a cererii, compania face pierdere. Cred că un pas ar fi listarea de pachete minoritare. Atunci vor veni investitori instituționali care vor avea un cuvânt de spus în management. Va fi cineva care se va uita în permanență la cum este administrată compania. Vor crește cerințele de transparență. Companiile acestea (precum Tarom – n. red) sunt mari, iar cererile există.“

Fără 2020, un an pierdut pentru toată lumea, Tarom a adunat pierderi de aproape 2 mld. de lei în cei 12 ani fără profit. În 2019, compania avea peste 1.800 de angajați, o cifră de afaceri de aproape 1,4 mld. de lei și o pierdere de 173 mil. lei.

CFR Marfă, companie deținută integral de stat, cu afaceri de 675 mil. lei în 2019, a adunat în ultimii 11 ani pierderi de aproape 2,5 mld. lei, iar numărul de angajați a scăzut de la peste 17.000 în 2009 la 5.400 în 2019. Pierderile din 2019, în valoare de 237 mil. lei, au însemnat aproape o treime din cifra de afaceri.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună