Ce să caut pe bursă?

Antreprenorii români se uită cu speranță la finanțarea prin mecanismele pieței de capital, însă trecerea de la companie publică la companie privată sau de la piața AeRO la piața principală a Bursei de la București presupune diferite eforturi, costuri și transformări. Totuși, companiile deja listate consideră că sunt mai câștigate atunci când calculează efort versus rezultate. Ce au învățat ei până acum despre bursă și ar trebui să știe și alți antreprenori?

Companiile nu se nasc mari, se nasc mici și au nevoie de finanțare și de viziblitate pentru a se dezvolta. Dacă vrem să avem companii mari, trebuie să ne asumăm că ajutăm companiile mai mici. (…) Uitându-mă în urmă, cred că am avut în ultimii trei ani spre 70 de companii care au venit spre piață și discutăm de 1-2 cazuri cu situații mai dificile”, a spus Radu Hanga, președintele BVB, în cadrul conferinței ZF Piața de capital 2023.

În ultimii ani, Bursa de Valori București (BVB) s-a remarcat tot mai mult ca o opțiune de finanțare pentru companiile antreprenoriale din piața locală, care au venit spre bursă fie printr-un acțiuni, fie prin emisiuni de obligațiuni. Chiar dacă ritmul în care vin companii noi spre bursă a încetinit în 2023 – pe fondul efectelor IPO-ului Hidroelectrica – interesul antreprenorilor pentru piața de capital rămâne unul ridicat.

Însă dincolo de accesul la capital, transformarea unei companii de la statutul de companie privată la cel de companie publică vine cu mai multe avantaje care pot fi inclusiv de natură reputațională în relația cu potențialii parteneri, potențialii clienți sau potențialii angajați.

„Cred că România va beneficia cu adevărat de următoarea etapă dacă sunt companii noi private care văd bursa ca o modalitate de a atrage capital, de a atrage recunoaștere, de a fi văzute drept parteneri de business mai atractivi, angajatori mai atractivi”, crede Pablo Escondrillas, managing director, head of EMEA Power Investment Banking, Citi – care a fost implicat atât în IPO-ul Hidroelectrica, cât și în alte IPO-uri importante din Europa ultimilor ani.

Un pas accesibil. Pentru a înțelege ce înseamnă utilizarea mecanismelor bursiere pentru dezvoltarea unei companii, unul dintre exemplele din piață este Bittnet Group, un grup integrat de servicii IT, care s-a listat inițial pe piața AeRO a Bursei de la București în anul 2015, crescând între timp de la o companie cu afaceri de circa 8 mil. lei la un grup cu venituri consolidate de aproape 270 mil. lei în 2022. Totodată, în 2020 s-a remarcat drept primul emitent care a trecut de pe piața AeRO pe piața reglementată. „Vom termina acest an probabil la peste 320 mil. lei, deci în acești ani am atras finanțări totale de 100 de milioane de lei, dar am crescut businessul de 40 de ori. Dincolo de o mulțime de alte mecanisme și de ajutorul pe care ți-l dă prestigiul de a fi o companie listată, faptul că ai reflectoarele ațintite asupra ta este un mesaj de încredere pentru toți partenerii de business, pentru angajați, pentru furnizori și pentru clienți”, a explicat Cristian Logofătu, cofondator și board member la Bittnet Group.

Bittnet a fost la momentul listării și prima companie de IT listată pe Bursa de la București. Logofătu își amintește că în primii ani statutul de emitent a funcționat uneori chiar ca un diferențiator în piață. „Nu știu câți vă mai aduceți aminte perioada 2014-2015 în peisajul IT-ului românesc, dar toate numele de companii apăreau în presă însoțite de cuvântul «scandal». Noi eram o companie mică cu ambiții mari și echipa noastră de vânzări mergea la clienți și încerca să le explice că noi suntem altfel. Dar toate companiile spun că sunt atlfel. Faptul că am devenit o companie listată, transparentă, ne-a ajutat în relația cu clienții, ne-a ajutat să obținem întâlniri.”

Mai mult, într-o industrie care funcționează în mod constant cu deficit de specialiști, cum este industria IT, statutul de companie listată a funcționat și în atragerea de talente. „Am putut să atragem angajați, oameni foarte valoroși, care au spus că nu vor să mai lucreze unde erau înainte și că vor să facă parte din proiectul nostru. (…) A avut un impact semnificativ într-o astfel de industrie să ai o unealtă care să îi facă pe oameni să își dorească să vină în proiectul tău”.

La întrebarea „cât costă să te listezi pe AeRO?”, reprezentanții brokerului Investimental estimează între 2.000 și 3.000 de euro din punctul de vedere al costurilor pieței. Ca răspuns, Logofătu punctează rapid că „este în esență gratis, mai ales raportat la rezultat”.

Un alt jucător din sectorul IT care s-a listat la mai întâi pe piața AeRO, în 2021, și care a trecut în acest an către piața principală a BVB este compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations. „Costurile de listare nu sunt exorbitante, ceea ce recomand tuturor antreprenorilor este să urmeze calea noastră și să meargă către Bursa de Valori București. Pașii sunt simpli, te transformi din SRL în SA, angajezi consultanți, atât juridici, cât și de bursă și angajezi un broker cu care te poți lista pe piața AeRO. Abia după începe greul”, a declarat Victor Gânsac, cofondator și CEO al SafeTech Innovations.

O etapă cu responsabilități noi. Greul de care vorbește Victor Gânsac ține de modul în care se transformă compania odată ce devine publică și atrage și alți acționari. Astfel, compania devine responsabilă și de banii investitorilor și apare o componentă de comunicare. „Eu cred că trebuie să existe o comunicare corectă cu investitorii, să nu vindem vise care nu pot fi realizate, iar dacă sunt anumite probleme, să comunicăm, să explicăm cauza și să se înțeleagă.”

Antreprenorul consideră totuși că listarea a avut efecte majore pentru companie, nu doar prin prisma finanțărilor atrase, cât și din perspectiva imaginii și a responsabilității. „Este presiunea responsabilității față de investitori care te motivează ca zi de zi să lucrezi în companie și să aduci rezultate cât mai bune, pentru că toți investitorii așteaptă rezultate din ce în ce mai bune.”

Comunicarea este cu atât mai importantă într-o perioadă marcată de crize suprapuse, volatilitate și incertitudine pe plan economic, întrucât toate acestea pot afecta capacitatea unui emitent de a respecta planul stabilit și promisiunile făcute acționarilor. Dincolo de capacitatea de absorbție a șocurilor, comunicarea este un element cheie.

„Aș spune că anul acesta ne ducem spre o zonă de normalitate, în sensul în care suntem obligați să comunicăm mult mai mult cu investitorii și așa trebuie să fie mereu. Suntem obligați să comunicăm mult mai clar, mult mai coerent, mai concis, să ne creștem foarte mult nivelul comunicării cu investitorii și aceasta este normalitatea”, a declarat Ionuț Bindea, CEO al ROCA Industry, un holding de materiale de construcții listat pe AeRO în 2022, care se pregătește să treacă pe piața principală în 2023.

Bindea subliniază ca normalitate această intensificare a comunicării cu investitorii și crede că o companie care vrea să vină la bursă ar trebui să anticipeze de la început că va avea nevoie de resuse pentru a susține această comunicare cu investitorii. „Cred că ne-ar fi ajutat să înțelegem din timp cât de mult timp consumă activitatea de relaționare, partea de relație cu investitorii și partea de raportare, astfel încât să ne fi dimensionat mult mai din timp echipa pentru necesarul pe care îl avem.”

Liviu Zăgan, CEO-ul operatorului agricol Holde Agri Invest, care s-a listat în 2020 pe AeRO și are în plan să treacă la piața principală în 2024, este de părere că ar trebui să existe mai multe informații pentru a se înțelege de la început ce presupune o listare, dar și ce presupune statutul de companie listată. „Ar fi bine de avut o hartă cu ce ai nevoie ca să fii listat, inclusiv partea de compliance și ce ai de făcut și poate o mai bună înțelegere a universului de investitori. Investitorii nu sunt toți la fel, sunt anumite categorii și fiecare categorie are anumite nevoi, anumite dorințe, firma trebuie să fie sincronizată cu investitorii pe care îi accesează sau cărora li se adresează. Aici cred că ar mai fi de învățat din partea tuturor. Cred că ar trebui să împărtășim poate mai mult informația și să știm poate cât mai devreme despre ce urmează să se întâmple.”

În 2020, Bittnet Group a devenit prima companie care se transferă de pe piața AeRO pe piața principală a Bursei de Valori București, dând naștere la ceea ce pare a fi o tendință cu tot mai mulți adepți. Nume precum Safetech sau Arobs s-au transferat deja, iar emitenți precum Holde Agri Invest și ROCA Industry se pregătesc pentru acest pas.

Dacă listarea pe AeRO nu este atât de costisitoare sau de dificilă, transferul pe piața principală presupune eforturi mai mari din partea unui emitent, întrucât vine cu costuri mai mari, dar și cu implementarea standardului IFRS în contabilitate.

„Costurile sunt mult mai mari pentru trecerea pe principală. În primul rând, trebuie să ai toată contabilitatea din ultimii trei ani translatată în standardul IFRS, audit pe ultimii trei ani și așa mai departe. Într-adevăr, efortul este mult mai mari, dar este foarte important și acest pas intermediar AeRO. Te ajută foarte mult să te poți lista pe piața principală, e o pepinieră, o etapă de acomodare și de învățare în ceea ce înseamnă să fii companie listată”, a explicat Victor Gânsac.

BVB deschide uși. Cristian Logofătu, cofondator al Bittnet, a povestit cum în cazul companiei sale trecerea pe piața principală a deschis ușa pentru intrarea fondurilor de investiții în acționariat, fonduri care nu ar fi intrat într-o companie listată pe AeRO. „Anterior lui 2020 nu aveam deloc fonduri de investiții în acționariat și acum cred că avem vreo 12-14, inclusiv din câteva țări străine. De asemenea, dacă la AGA (Adunarea Generală a Acționarilor) din ianuarie 2020 aveam vreo 2.300 de acționari, acum avem vreo 4.600, deci în mod evident avem o evoluție pe tipul acesta de indicatori.”

La acest moment, atât Holde Agri Invest, cât și ROCA Industry lucrează la transferul pe piața principală a Bursei de Valori București, prima care urmează să facă această operațiune dintre ele fiind holdingul de materiale de construcții. „Avem o majorare de capital acum, sperăm să o putem începe pe final de octombrie, am anunțat încă de la începutul anului dar am preferat să finalizăm întâi partea de IFRS și prospectul cu care vom ieși va fi cu date inclusiv la 30 iunie pe format IFRS și revizuite de către auditor. Asta ne-a ținut peste vară, dar sperăm să ieșim până se termină octombrie și imediat după majorare să trecem pe piața principală.”

Cu sau fără trecere pe piața principală, odată listate companiile continuă să facă diferite operațiuni prin care să-și finanțeze planurile de dezvoltare. Spre exemplu, Holde Agri Invest a derulat câte o majorare de capital în fiecare an, în timp ce Bittnet făcut primul IPO cu obligațiuni, iar în curând se pregătește să listeze individual una dintre diviziile sale.

Așa cum emitenții vor să treacă la următorul nivel, Bursa de la București se pregătește și ea pentru o nouă etapă după IPO-ul Hidroelectrica. Piața locală de capital ar putea fi promovată curând la statutul de piață emergentă în indicii MSCI, ceea ce ar trebui să aducă un plus de lichiditate. Dincolo de emitenți, bursa are nevoie și de investitori, respectiv de lichiditate.