Ce rămâne de făcut dacă tot nu intrăm în Schengen

De la Bruxelles a sosit, previzibil, amenințarea că modificarea Codului penal în favoarea politicienilor va fi consemnată în raportul MCV din ianuarie, ceea ce a venit însă pe un fond de iritare tot mai intensă în USL față de Bruxelles, atât din cauza amânării continue a primirii României în spațiul Schengen sub diverse pretexte, cât și din cauza opoziției surde a UE față de orice investiții în Est care le-ar putea concura pe cele europene (fie că e vorba aici de investiții chineze, așa cum a ilustrat-o celebra circulară de la Bruxelles care le cerea prudență statelor din Est participante la forumul China-Europa de Est de la București, fie, dacă e să-i credem pe unii comentatori apropiați USL, chiar de investiții americane gen Chevron).

Fapt e că premierul Victor Ponta a acceptat până la urmă ca modificarea Codului penal și modificarea legii amnistiei (planificată și ea la votare, dar amânată) să se facă numai după discuții cu MJ, CSM, Parchet și CE, spre a pune capăt unui scandal care amenința să înceapă să-l concureze pe cel din vara trecută, de la referendumul de demitere a președintelui. În ce-l privește pe co-liderul USL Crin Antonescu, acesta a văzut în toată povestea un nou prilej de a arunca vina pe PSD și de a se dezvinovăți pe sine, pretinzând că “a avut informații incomplete” asupra conținutului modificărilor legii, deși inițial, ca vechi susținător al ideii că ghearele DNA și ANI ar trebui tăiate, se declarase de acord cu mutilarea Codului.

Pentru oamenii obișnuiți, modificarea Codului penal în Cameră ar însemna reintroducerea infracțiunilor de insultă și calomnie, eliminate în 2006, dar a căror reintroducere a devenit necesară după decizia din aprilie a CCR. Pentru demnitari, modificările se referă la scoaterea din categoria celor incriminabili pentru corupție, mită și abuz în serviciu a președintelui, a parlamentarilor, a avocaților și a notarilor (conform DNA, 28 de parlamentari au dosare de corupție, inclusiv Bogdan Ciucă de la PC, șeful Comisiei juridice a Camerei), precum și la ieșirea primarilor de sub incidența conflictului de interese (conform DNA, 100 de primari au dosare de conflict de interese).