Ce provocări și ce oportunități aduce contextul economic și geopolitic tumultuos pentru o bancă globală

La început de 2023 mediul economic a fost puțin mai bun decât așteptările – cel puțin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienții Citi se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanțurile de aprovizionare sau tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon. Iar companiile, care se finanțează pentru a face mai mult business, au început să simtă presiunea costurilor de finanțare mai mari astfel că își regândesc strategiile de afaceri, susține Munir Nanji, șeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală.

Există câteva teme care sunt pe radarul tuturor, cum ar fi prețul energiei, inflația ridicată, realitatea post-Covid, războiul din Ucraina și toate implicațiile lor – acestea sunt conversații pe care oamenii le-au interiorizat deja și pe care le vor continua în 2023”, a declarat Munir Nanji, șeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală, întrebat despre provocările pe care le poate aduce anul 2023.

Însă ceea ce vedem este că, în ciuda șocurilor războiului cuplate cu consecințele Covid-19, economia se descurcă remarcabil de bine, completează Nanji, care coordonează în regiune 5 țări din cluster (România, Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria). Principalul motor al rezilienței economice pare dorința guvernelor de a oferi un sprijin fără precedent, pandemia deschizând anterior calea pentru astfel de măsuri.

Astfel, sectorul privat și gospodăriile sunt într-o formă relativ bună, în ciuda inflației și a ratelor dobânzilor în creștere, spune Munir Nanji, care a avut un parcus interesant în cadrul gigantului bancar american Citi, el lucrând și în România câțiva ani în perioada de început a băncii, în businessul de cash management. În perspectivă, există două scenarii la care ne putem uita, în opinia bancherului de la Citi. Scenariul de bază este că temperarea prețurilor la energie (observată din trimestrul al patrulea din 2022) duce la moderarea inflației, stabilizarea sau reducerea ratelor de dobândă, limitând necesitatea măsurilor de sprijin guvernamental, în timp ce PIB-ul nominal crescut determină scăderea rapidă a deficitelor, iar măsurile temporare de sprijin sunt retrase treptat. ”Din perspectiva creditelor neperformante, nu ar exista o creștere semnificativă, în timp ce rezervele de capital ale companiilor ar fi stimulate ca urmare a scăderii dobânzii și a reducerii marjelor de credit.”

„Simplificarea și reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăți reziliența în perioade stres este o nevoie a clienților noștri în prezent. Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor și cele bine poziționate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.”

Munir Nanji, șeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală

Pe de altă parte, scenariul advers și mai puțin probabil este că, după recentul platou, se produce din nou o creștere bruscă a prețurilor la energie, care alimentează o creștere a inflației. În cele din urmă, aceasta se reflectă în economia reală prin contracția PIB-ului, creșterea șomajului, creșterea numărului de companii care intră în incapacitate de plată. Contracția PIB-ului real duce implicit la creșterea ponderii datoriilor în PIB, ceea ce, împreună cu deficitele în creștere, pune sub presiune ratingurile creditelor suverane, scăzând în consecință apetitul investitorilor pentru titlurile de stat. “Confruntându-se cu resurse limitate pentru finanțarea deficitelor, statele ar fi nevoite să retragă măsurile de sprijin, punând și mai multă presiune asupra economiei reale. În acest scenariu, probabil creditele neperformante ar crește considerabil, împreună cu scăderea rezervelor de capital și creșterea în continuare a ratelor dobânzilor, determinând băncile să încetinească creditarea și dăunând astfel economiei reale.

Cu toate acestea, deoarece în ultimii câțiva ani am văzut mult mai multă solidaritate în UE, m-aș aștepta ca, în acest scenariu advers și improbabil, să aibă loc un nou răspuns coordonat al UE, care să sprijine datoriile suverane, astfel încât guvernele să continue să susțină economia”, explică Munir Nanji. În general, nivelul creditelor neperformante este scăzut și, în scenariul de bază, este puțin probabil să crească semnificativ; nivelurile de capital sunt încă robuste, în timp ce directiva privind redresarea și rezoluția bancară menține încrederea investitorilor și a deponenților la un nivel ridicat în sectorul bancar, punctează bancherul de la Citi. Cea mai evidentă întrebare pe termen scurt este dacă inflația rămâne o amenințare suficient de mare pentru a necesita o mai mare înăsprire a politicilor monetare. „Credem că nu, din cauza perspectivelor de creștere slabe, deși băncile centrale vor rămâne precaute față de orice ar putea declanșa o accelerare.” O întrebare mai structurală este dacă o creștere puternică a exporturilor poate fi menținută sau dacă o „recesiune comercială” în stilul anilor 2010 se instalează din nou. „Ne este greu să fim optimiști, deoarece protecționismul și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare rămân teme importante în 2023 și ulterior.” Apetitul pentru risc este probabil să rămână instabil în prima parte a anului 2023, susține Munir Nanji. „Nivelurile scăzute ale apetitului pentru risc au afectat accesul economiilor emergente la piețele internaționale de capital în 2022, în special pentru cele cu un rating de credit mai scăzut. Vestea «bună» este că anul acesta nu vor exista prea multe economii emergente cu nevoi uriașe de finanțare externă. Decalajele de finanțare externă care nu sunt acoperite de fluxurile de investiții străine directe nu sunt extreme, în comparație cu normele istorice. Dar orice dependență de finanțare externă poate deschide o țară către mișcările destabilizatoare ale valutei și ale prețurilor activelor, așa cum a descoperit Ungaria în octombrie, când a trebuit să-și reevalueze promisiunea de a nu mai crește ratele.” Creșterea ratelor dobânzii și piețele volatile i-au tulburat pe investitori în 2022, amintește bancherul de la Citi. „Noul mediu de rate ale dobânzii mai ridicate creează oportunități de creștere a veniturilor din managementul de portofoliu. Condițiile dificile de piață au crescut preferința pentru lichiditate a investitorilor, totuși frământările anului 2022 au creat, de asemenea, mai multe oportunități de investiții. Ne așteptăm ca ratele dobânzilor să atingă un vârf și ca inflația să scadă în curând.” Economiile din Europa Centrală s-au confruntat cu un an 2022 dificil. Criza energetică de la sfârșitul verii anului 2021 s-a intensificat în urma invaziei rusești în Ucraina din 2022. Acest lucru a subminat redresarea post-Covid în unele economii mici din CEE. Ca urmare, creșterea PIB-ului în economiile CEE a încetinit în medie la sfârșitul anului 2022 din cauza impactului negativ al creșterii puternice a prețurilor de consum asupra venitului real al gospodăriilor, afirmă Munir Nanji. „Prețurile energiei au contribuit puternic nu numai la creșterea mai puternică a indicilor prețurilor de consum în regiunea CEE, dar au și înrăutățit balanțele externe și interne. Acest lucru a determinat băncile centrale să crească substanțial dobânzile de politică monetară, pentru care ne așteptăm la o medie de 6,6% în CE în 2023, după 4,9% cu un an mai devreme, urmate de 4,6% în 2024.” Intrând în detalii legate de riscul recesiunii în acest an, Munir Nanji spune că pe plan global, analiștii de la Citi evaluau la început de 2023 că probabilitatea unei recesiuni globale este de aproximativ 30%. Acest lucru contrastează cu evaluarea de 50% pe care au menținut-o în a doua jumătate a anului trecut. La începutul anului 2023 s-a observat o tranziție dinamică în economia globală. China și-a abandonat strategia zero Covid, zona euro s-a bucurat de vreme caldă și vântoasă, ceea ce a atenuat lovitura de la șocul gazelor, iar datele din SUA de la început de an au arătat o inflație mai scăzută și o activitate economică încă solidă, spune el. „Deși aceste evoluții nu ne-au convins să creștem considerabil perspectiva noastră de referință pentru creșterea globală în acest an, despre care ne așteptăm să scadă cu aproximativ 2%, ele au schimbat distribuția riscurilor în jurul valorii de referință. Mai exact, creșterea globală ar putea încă să deraieze, dar acest lucru pare mai puțin probabil decât acum câteva luni.”

CITI – grupul la nivel global

1. Citi, gigantul american care gestionează active de circa 2 trilioane de dolari la nivel mondial, și-a redefinit strategia în ultimii ani, a eficientizat și restructurat businessul și a decis să vândă diviziile de retail din mai multe țări, inclusiv România.

2. Citi este una dintre cele mai importante instituții financiare din lume, cu o tradiție de peste 200 de ani și circa 200 de milioane de clienți în mai mult de 160 de țări. Banca Citi este prezentă în România de peste două decenii.

În Europa, evoluțiile din zona euro din primele două luni au fost benigne și au determinat Citi să revizuiască la început de an prognoza de creștere pentru 2023 la 0,6%, în creștere de la -0,4% la sfârșitul lunii noiembrie. „De o importanță deosebită, regiunea s-a bucurat de vreme caldă și vântoasă. Căldura a restrâns cererea de energie, iar vântul a permis ca energia generată de turbine să continue să crească. Un alt aspect pozitiv este că stocarea de gaz a rămas ridicată și stabilă, în comparație cu iernile trecute.

Drept urmare, prețurile la gaze au scăzut (deși sunt încă ridicate dintr-o perspectivă istorică), iar probabilitatea unor întreruperi definitive în aprovizionarea cu energie în această iarnă pare mult mai mică.” În România, datele de la începutul anului indicau o încetinire a activității, cu unele sectoare care au o dinamică foarte bună. Producția industrială indica o creștere moderată. “În ciuda unei încetiniri, datele din zona comerțului cu amănuntul prezintă o imagine mai încurajatoare pentru creșterea cererii interne. În mod similar, creșterea ocupării forței de muncă rămâne pe un teritoriu pozitiv și stabil. În acest context, ne așteptăm ca în primul trimestru din 2023 creșterea trimestrială să rămână aproape de zero. Privind mai departe, așteptările noastre privind o inflație mai scăzută, creșterea salariilor, creșterea fondurilor UE precum și revenirea creșterii economice în Europa ne-au determinat să anticipăm o normalizare a activității în restul anului 2023 și o creștere de 2% pentru întregul an”, prognozează reprezentantul Citi pentru economia României.

Dar ce atitudine ar trebui să aibă băncile în perspectivă în acest context economic și geopolitic tumultuos? „Băncile trebuie să fie prudente cu privire la apetitul pentru risc și la distribuirea dividendelor, dar nu există niciun motiv de alarmă.” Dintr-un unghi ușor diferit, dacă ne gândim la implicații pentru România și Citi, un lucru important de reținut este costul capitalului, care este la un nivel maxim al ultimilor 40 de ani, ceea ce reprezintă un punct de inflexiune destul de dramatic, avertizează Munir Nanji. „În esență, companiile se finanțează pentru a face mai mult business, iar companiile private și publice au început deja să simtă presiunea costurilor de finanțare mai mari.” Reprezentantul Citi aduce în discuție un studiu din Europa, unde 30% dintre companiile din Europa, inclusiv România, văd astăzi un cost al capitalului mai mare decât costul investițiilor. Deci, noile proiecte devin o provocare în condițiile în care costurile de capital devin prea împovărătoare.

Ca urmare a acestui fapt, în toate industriile, companiile vor trebui să-și regândească strategiile de afaceri, spune el, susținând că Citi are un rol important. „Deoarece Citi este prezentă pe atât de multe piețe de atât de mulți ani, când companiile au nevoie de consultanță cu privire la cum să își schimbe modelul de afaceri, inclusiv gestionarea schimbărilor din lanțul de aprovizionare, transformarea digitală sau exporturile, suntem în poziția ideală pentru a le sprijini în astfel de procese. Apoi, dacă aducem acest lucru în contextul României, sunt aici câteva industrii critice pe care Citi are capacitatea și dorește să le susțină, inclusiv sectorul energetic, agricultura sau IT. Cred cu adevărat că Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienții săi, în timp ce aceștia se confruntă cu presiunile inflaționiste, temerile de recesiune, provocările geopolitice și destabilizarea lanțului de aprovizionare, intensificată și mai mult de războiul din Ucraina.” Simplificarea și reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăți reziliența în perioade stres sunt o nevoie a clienților Citi în prezent, susține Munir Nanji.

„Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor și cele bine poziționate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.” La început de 2023 mediul este puțin mai bun decât așteptările – cel puțin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienții Citi se confruntăcu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanțurile de aprovizionare și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, atenționează el. „Gestionarea perturbărilor din lanțurile de aprovizionare continuă să fie o temă importantă pentru companii, unde Citi poate fi de ajutor. Având în vedere vulnerabilitățile din lanțurile de aprovizionare expuse de pandemie, multe firme se vor simți obligate să revizuiască lecțiile pandemiei și să facă ajustări în operațiunile lor. Zonele de interes includ adoptarea de soluții digitale și de urmărire electronică a stocurilor și logisticii, consolidarea parteneriatelor cu furnizorii și alianțelor pe termen lung, modificarea strategiilor de gestionare a stocurilor pentru a păstra rezerve mai mari, în special pentru componentele critice sau simplificarea lanțurilor de aprovizionare și aducerea lor aproape de casă.” În al doilea rând, sustenabilitatea (ESG) va rămâne o temă importantă, crede reprezentantul Citi. „Vedem tot mai multe corporații și guverne sporindu-și atenția asupra tranziției către o dezvoltare durabilă. Mai mult de o treime dintre companiile care sunt listate pe bursele la nivel global, împreună cu țările care reprezintă cea mai mare parte a economiei mondiale, au acum angajamente Net Zero, iar acest număr a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

Astăzi, o emisiune de instrumente financiare ce are un element ESG beneficiază de o rată de suprasubscriere mai mare, iar aceasta este o schimbare pozitivă față de câțiva ani în urmă. O mare parte a creșterii ESG a fost determinată de componenta de mediu a ESG și de răspunsurile la schimbările climatice, dar și alte componente ale ESG, în special dimensiunea socială, au câștigat, de asemenea, proeminență.” Securitatea energetică și accelerarea tranziției către o energie curată au devenit o prioritate ca urmare a războiului din Ucraina. Europa Centrală se află în fruntea crizei energetice actuale, având în vedere dependența sa de importurile și infrastructura de combustibili fosili din Rusia, amintește Munir Nanji. „Volatilitatea fără precedent a prețurilor energiei a dus la presiune asupra lichidității companiilor din sectorul energetic. Sprijinul și lichiditatea din sectorul bancar sunt esențiale.

Citi a jucat un rol major în a ajuta la stabilizarea sectorului energetic printr-o serie de soluții inovatoare. Finanțăm și facilităm o gamă largă de soluții de mediu – de la energie regenerabilă și tehnologie curată până la conservarea apei și transport sustenabil. Urmărim îndeaproape oportunitățile care decurg din planul REPowerEU, care sprijină planificarea coordonată și finanțarea infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și proiectele și reformele energetice.” În ceea ce privește obiectivele Citi în perspectivă, Munir Nanji spune că viziunea pentru Citi este ca banca să fie un partenerul bancar preeminent pentru instituțiile cu nevoi transfrontaliere.   

„Continuăm să ne sprijinim clienții în timp ce aceștia navighează într-un mediu macro și geopolitic volatil. În 2022, perturbările persistente din lanțurile de aprovizionare, presiunile inflaționiste istorice și primul război din Europa din ultimele decenii au creat un mediu tumultuos pentru companii, piețe financiare și consumatori. Așa cum am fost în timpul pandemiei, Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienții noștri în această perioadă de incertitudine”. În România, Citi, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu același nume, este axată în principal pe creditarea companiilor multinaționale și locale mari, a sectorului public și pe commercial banking. Banca, aflată în apropierea topului celor mai mari 10 instituții de credit de pe piața românească,  pe locul 11, cu active de peste 12 mld. lei în 2021 și o cotă de piață de aproape 2%, a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piața locală. Un context economic tumultuos prezintă oportunități pentru o bancă globală precum Citi de a genera un impact pozitiv, concluzionează Munir Nanji. „Mentalitatea și prezența noastră globală în aproape 100 de țări ne poziționează în mod unic pentru a ne ajuta clienții și comunitățile din întreaga lume deoarece avem o înțelegere aprofundată a reglementărilor locale, politicii, mediului de business și condițiilor economice. La nivel global, avem în portofoliul nostru peste 90% din companiile Fortune 500. Rețeaua noastră globală este din ce în ce mai relevantă pentru mai multe segmente de clienți, inclusiv companii mijlocii, jucători digitali și fintech-uri din noua economie, precum și investitori instituționali sau instituții financiare.”