Ce preferă, pe ce cheltuiesc și ce speră românii?

Nivelul de trai, profilul clientului, care sunt preferințele, obiceiurile și speranțele acestuia sunt informații vitale pentru oricine construiește un plan de afaceri, vrea să lanseze noi produse și servicii, sau pur și simplu vrea să con-struiască o strategie cât mai ancorată în realitate, într-un prezent în care pare că numărul necunoscutelor crește. A patra ediție a Pareto Report pune acum sub lupă nu numai 20% dintre românii cu cele mai mari venituri, ci face o radiografie completă a consumatorilor. Cât câștigă și cum au evoluat veniturile lor pe parcursul ultimilor ani? Care le sunt preferințele? Cum își evaluează nivelul de trai și ce așteptări au de la viitor? Care sunt cele mai importante lucruri și valori pentru ei? Acestea sunt doar câteva din întrebările la care răspunde studiul.

„- Ce știi despre el?

– Totul. Ce îi place, ce nu-i place, numărul de la pantofi. Ce vrei să știi?” Sunt replici din pelicula „Patriotul”, care spune povestea lui Benjamin Martin, întruchipat de Mel Gibson, care ajunge liderul unui grup de luptători de rezistență în Războiul de Independență al SUA. 

Exact la fel poate răspunde și Pareto Report la întrebarea „Ce știi despre consumatorul român?” Studiul desenează în amănunt profilul consumatorilor Pareto, acei 20% dintre românii cu cele mai mari venituri, care reprezintă masa critică a oricărui business: au veniturile de două ori mai mari decât cei din publicul commercial general, investesc, economisesc, donează și setează trenduri, fiind între primii care testează noi produse și servicii. Ediția din acest an a Pareto îi pune în oglindă însă și pe consumatorii din publicul comercial general, adică 9,2 milioane de români, cu vârste între 18 și 64 de ani, digitalizați; 1,8 milioane de români formează publicul Pareto.

Ce aduce nou studiul? „Prima noutate este că am văzut că se schimbă gradual componența grupului Pareto. Intră tot mai mulți angajați la stat, care nu au neapărat cu venituri foarte mari, dar trec pragul spre top 20% români cu cele mai mari venituri. Componența s-a schimbat gradual, dar destul de mult în ultimii trei ani. Ceea ce a produs schimbări și în alte lucruri. Ne-am hotărât să ne uităm mai atent și la populația generală, commercial target. Inițial foloseam acest public comercial general ca benchmark, aveam un focus mare pe Pareto, dar la această ediție am vrut să îi privim mai atent”, explică Mihai Bârsan, fondator al Pareto Report. Așadar, în Pareto există un grup mare de oameni care tocmai au intrat în această categorie și sunt angajați în sectorul public, pentru că venitul mediu în sec-torul public este mai mare decât în sectorul privat și a crescut într-un ritm mai rapid decât venitul restului populației.

Cine sunt Pareto?

 N-au nici două capete și nici vreun halou strălucitor, nu-i putem arăta cu degetul atunci când intră într-o încăpere. „De multe ori, oamenii cred că primii 20% după venit reprezintă o elită foarte înaltă, inaccesibilă, cu mașini scumpe sau iahturi și așa mai departe. Dar nu, intenționat nu am inclus elita de 1%, vârful celor mai bogați, pentru că ar fi distorsionat datele. Când vorbim despre Pareto, este vorba în mare parte despre oameni pe care îi vezi în jurul tău, mai ales noi, cei care trăim în București și lucrăm în corporații. Aici sunt filtrele care au fost aplicate, destul de com-plexe și detaliate. Ele reflectă structura gospodăriei și câte persoane sunt în gospodărie, și iată că media gospo-dăriei din România este de trei persoane. Dacă trăiesc într-o gospodărie, limita este de 8.090 lei net pe lună pentru a fi eligibili pentru Pareto. Tot ce depășește această sumă este inclus. Sau, pentru trei persoane într-o gospodărie, în jur de 11.000”, povestește Manuela Mancaș, fondatoare a Pareto Report și a firmei de cercetare AHA Moments.

Ca status financiar, în continuare Pareto pare că se vor menține în postura de masă critică pentru business, pentru că au un impact de două ori mai mare decât numărul lor „și asta înseamnă masa critică, 40% din orice business în general este chiar «bolovanul cel mai greu». Ba chiar în anumite business-uri impactul lor este chiar mai mare. Dar, evident, și restul de 60% contează foarte mult. Și aceștia sunt practic publicul comercial general (BCT)”, punctează Mihai Bârsan.

„Există o tensiune între oamenii care se simt fericiți și cei care se simt nefericiți. Trebuie să fim conștienți de acest lucru și să înțelegem care sunt cauzele. Întrebarea este, deci, cum văd românii viitorul și cred că acesta este un punct important de tensiune la care trebuie să ne gândim. De departe, cei mai mulți români cred că vor avea o viață minunată în viitor. Or, dacă economia nu va crește cel puțin în ritmul de după aderare, foarte mulți se vor simți dezamăgiți și vor căuta vinovați.” 

Mihai Bârsan, fondator Pareto Report

Pareto a ajuns, în medie, un nivel necesar pentru a avea o viață bună, conform standardului european, nu doar raportat la termeni românești. Venitul mediu pe gospodărie pentru publicul comercial general este de 6.800 lei, iar pentru Pareto este de 14.000 lei. Dimensiunile gospodăriilor pentru Pareto sunt doar puțin mai mici, trei persoane față de 3,2 persoane în cazul gospodăriilor publicului comercial general, dar stau în locuințe mai mari. Așadar, 32% dintre Pareto trăiesc în case care au mai mult de patru camere, comparativ cu 27% publicul comercial general, sau în apartamente care au mai mult de trei camere, 27% față de 17% în cazul BCT. 

Trebuie să ținem cont, punctează Manuela Mancaș, că în România, numărul mediu de metri pătrați per casă este unul dintre cele mai mici din lume – aproximativ 45 mp pe o locuință, în medie, comparativ cu mediile din Europa, care ajung la 90 mp. Australia este un caz extrem, cu mai mult de 200 mp. Așadar, Pareto au rezolvat această prob-lemă și au case mai mari și, desigur, gospodăriile lor sunt și puțin mai mici, iar asta pentru că copiii apar în viața lor un pic mai târziu. Cât privește mașinile din gospodărie, media în Europa este de 1,3, iar în România această medie se plasează la 1,1. 

Un alt aspect important este că între Pareto și publicul comercial larg vedem o diferență foarte mare în ceea ce privește deopotrivă educația formală și cea nonformală. Studiul arată că apoape trei sferturi (73%) din Pareto au studii superioare, față de 42% în cazul publicului comercial general. Este important de menționat că în România, procentul celor cu studii superioare din cadrul populației totale este de fapt între 20 și 25%, pentru că studiul se referă doar la populația digitalizată.

Macro cu plus, sentimentul pe minus

Coordonatele macroeconomice sunt pe trend pozitiv, dar sentimentul consumatorilor nu le urmează în același ritm. Stilurile de viață ale Pareto și BCT au fost impactate diferit în ultimii trei ani de ecuația creșterii venitului dis-ponibil față de inflație.

PIB-ul pe cap de locuitor a crescut rapid în ultimii 20 de ani, iar datele economice obiective măsurate de Eurostat și de Institutul Național de Statistică arată că România a avut o evoluție pozitivă în multe domenii. Dar totuși datele (culese spre finalul anului trecut) indică mult negativism, cel puțin comparativ cu datele macroeconomice, în care vedem totuși că România nu a fost afectată la fel de rău ca alte țări la capitolul inflație. Am avut o creștere a veni-turilor de două cifre. 

„Aici vedem un aspect potențial problematic pentru viitor, pentru că ne așteptăm ca această creștere a veniturilor să scadă, în special din cauza politicilor de corectare a bugetului. Evident, atât în rândul publicului BCT, cât și în ca-drul grupului Pareto, avem mulți angajați din sectorul public, așa că ne așteptăm ca creșterea veniturilor să scadă puțin în următorii ani”, declară Robert Santa, sociolog, chief research officer în cadrul Rethink România. Tot el adaugă că una dintre descoperirile mai surprinzătoare ale studiului este ponderea destul de mare a persoanelor care cred că situația României s-a înrăutățit după aderarea la UE în 2007. Acest lucru, argumentează Robert Santa, este surprinzător având în vedere progresul spectaculos înregistrat în seriile statistice privind tendințele macroe-conomice și veniturile private. Printre altele, salariile medii din România s-au apropiat de cele din Ungaria, iar con-sumul individual efectiv (AIC) este mai mare decât în țări precum Polonia, Grecia sau Cehia, fiind 89% din media UE atunci când este măsurat în standarde de putere de cumpărare. 

„Și dacă luăm o fărâmă din ultimii 18 ani, cu siguranță a fost mai bine decât înainte, cel puțin înainte de 2001. Și probabil că nu va mai fi la fel anul viitor, pentru că creșterea pensiilor după 2030 și faptul că acum trebuie să corec-tăm deficitul înseamnă că probabil va trebui să ajustăm așteptările opiniei publice, având parte de o creștere mult mai lentă în următorii ani. În ceea ce privește structura generală a populației, am văzut oameni din sectorul public intrând în populația Pareto în număr mare. Asta a fost de asemenea foarte surprinzător, pentru că am observat câ-teva nepotriviri. De exemplu, am observat că Pareto nu au încredere în mod particular în guvern, dar este adevărat că lucrează pentru el în număr mare.”

În general, cei din grupul Pareto sunt mai pozitivi cu privire la impactul perceput al aderării la UE, deși mulți români pun la îndoială beneficiile aderării. În ciuda verificărilor bazate pe fapte, o proporție destul de mare de oameni (29% în cazul publicului comercial general și 21% în cazul Pareto) cred că situația României s-a înrăutățit după aderarea la UE în 2007. „Acest lucru indică succesul narațiunii eurosceptice într-una dintre cele mai conservatoare țări ale UE. Datele șocante se leagă de faptul că mulți oameni par să fie destul de negativiști în ceea ce privește percepția lor despre evoluția României după aderarea la UE. Dar dacă ne uităm la datele macroeconomice, evident evoluția este spectaculoasă”, declară Robert Santa. El dă exemplul chiar al unor indicatori problematici în alte țări, ca ac-cesibilitatea la locuințe, care sunt statistic mai buni decât erau imediat după aderarea la UE în 2007-2008. „Avem drumuri mai bune, infrastructură mai bună, căi ferate modernizate, transport aerian accesibil, orașe modernizate, cum ar fi spațiile urbane și mobilierul urban care s-au îmbunătățit. Dar acest lucru nu pare să rezoneze cu toată lu-mea. Acest aspect ne-a surprins un pic negativ”, subliniază Robert Santa.

Pe de altă parte, adaugă tot el, studiul arată că majoritatea oamenilor sunt mulțumiți să trăiască într-o țară din Uni-unea Europeană. „Nu este un scor copleșitor, dar majoritatea sunt mulțumiți. Există o mică diferență între Pareto și publicul general, în sensul că Pareto tind să aprecieze mai mult situația lor în UE – 54% în cazul celor din publicul comercial general și 64% în cazul Pareto.” 

Ambele categorii de consumatori evaluează România într-un mod similar, mai bine decât în anii anteriori. „Cel mai jos punct a fost în 2023, când inflația a afectat standardul de viață (în ciuda creșterii veniturilor). Totuși, scena politică din decembrie 2024 ar putea să fi schimbat din nou aceste opinii. Ponderea mare a detractorilor României este susținută mai mult de straturile sociale inferioare, o populație matură (55+ ani) și utilizatori de social media (în special TikTok)”, completează Robert Santa.

Zonele în care românii sunt cei mai optimiști în legătură cu UE includ mobilitatea, crearea de locuri de muncă de către investitori și impactul fondurilor UE. Pe de altă parte, mult mai puțini oameni consideră că puterea inter-națională a României s-a îmbunătățit sau că produsele mai ieftine sunt disponibile. Există, de asemenea, o credință destul de limitată că mecanismele UE pentru combaterea corupției sunt eficiente.

Banii ajută la îmbunătățirea calității vieții

Stabilitatea financiară are rol esențial în satisfacția și optimismul vieții, Pareto sunt semnificativ mai mulțumiți decât publicul comercial general (BCT). Inegalitatea veniturilor creează inegalitate a fericirii. Pareto au mult mai multe șanse să simtă că au o viață bună (opt din zece), comparativ cu șase din zece BCT. În schimb, 41% dintre BCT consideră că viața lor este destul de proastă sau foarte proastă, o incidență dublă față de cei din grupul Pareto. Ine-galitatea crește, pe măsură ce mai mulți BCT evaluează calitatea vieții lor ca fiind „foarte proastă” comparativ cu anii anteriori, în timp ce o proporție tot mai mare dintre cei din Pareto își evaluează viața ca „foarte bună” (în special high Pareto – care reprezintă 30% din vârful acestui grup). Între Pareto și populația generală există o inegalitate, iar principala cauză a acesteia este de fapt diferența de venituri și finanțe. „Oamenii au o percepție diferită despre cum le este viața. Și, de fapt, atunci când ne uităm la cei care par să aibă viața cea mai grea posibilă, vedem că unul din zece români ar spune că au o viață foarte proastă pe o scală de la 0 la 10. Ei ar evalua viața lor între 0 și 3. Și asta reprezintă o dublare față de anul anterior”, explică Mihai Bârsan.

O inegalitate crescândă a veniturilor, afectată disproporționat de inflație, contribuie la creșterea decalajelor în per-cepția calității vieții, dar și în modul în care oamenii se simt împliniți pe piramida lui Maslow. „Există o tensiune între oamenii care se simt fericiți și cei care se simt nefericiți. Trebuie să fim conștienți de acest lucru și să înțelegem care sunt cauzele. Întrebarea este, deci, cum văd românii viitorul și cred că acesta este un punct important de tensiune la care trebuie să ne gândim. De departe, cei mai mulți români cred că vor avea o viață minunată în viitor”, declară Mihai Bârsan.

Indiferent dacă sunt Pareto sau nu, majoritatea românilor rămân optimiști, așteptându-se ca viața lor să se îmbunătățească în următorii cinci ani. „Desigur, cu cât sunt mai bogați, cu atât viitorul este mai strălucitor, dar chiar și populația generală, 40% dintre ei ar evalua viața lor ca fiind foarte bună peste 5 ani. Cred că aceasta este o con-secință a perioadei excepționale de creștere economică a României din ultimii 18 ani”, mai spune fondatorul Pareto Report. Deși nu este întotdeauna recunoscută conștient, românii s-au obișnuit cu o dinamică de îmbunătățire sem-nificativă încă de la aderarea la UE.

„De multe ori, oamenii cred că primii 20% după venit reprezintă o elită foarte înaltă, inaccesibilă, cu mașini scumpe sau iahturi și așa mai departe. Dar nu, intenționat nu am inclus elita de 1%, vârful celor mai bogați, pentru că ar fi distorsionat datele. Când vorbim despre Pareto, este vorba în mare parte despre oameni pe care îi vezi în jurul tău, mai ales noi, cei care trăim în București și lucrăm în corporații.” 

Manuela Mancaș, fondatoare Pareto Report și a firmei de cercetare AHA Moments

„Ne-am obișnuit cu o îmbunătățire foarte rapidă din punct de vedere economic și ne așteptăm la același lucru și pentru viitor. Și nu credem neapărat că acest lucru se va întâmpla atât de rapid și atât de mult în viitor. Așadar, este clar că la un moment dat unii oameni vor fi responsabili pentru neîndeplinirea acestor așteptări. Ce am observat în diferite părți ale raportului Pareto este că majoritatea oamenilor nu se consideră responsabili pentru ceea ce li se întâmplă negativ, ci dau vina pe alții. Și având în vedere nivelul de încredere pe care îl vedem în guvern și politicieni, aceștia vor fi considerați responsabili cu siguranță în anul următor”, afirmă Mihai Bârsan.

Cât privește gradul de împlinire personală, membrii grupului Pareto sunt mai preocupați de zonele de la vârful pira-midei lui Maslow. „De exemplu, poți simți că nevoile tale fiziologice nu sunt foarte bine satisfăcute, cum ar fi faptul că nu dormi suficient și sănătatea ta nu este grozavă, dar pentru că ești dedicat să-i servești pe ceilalți, nivelul de autorealizare poate fi totuși la un nivel foarte ridicat. Dar, în general, ca medie, putem observa că Pareto pun mai mult accent pe aspectele de nivel înalt ale piramidei. Stima de sine și autorealizarea sunt locurile unde Pareto obțin scoruri mai mari decât populația generală. Și putem observa că, în general, stima de sine este un domeniu unde, din nou, Pareto sunt mult mai mulțumiți decât populația mainstream”, subliniază Mihai Bârsan.

Disonanța cognitivă: gadgeturile înlocuiesc interacțiunea reală

Românii muncesc mult, dar petrec și mult timp pe media online și TV, mai arată studiul. Datele despre utilizarea mass-media arată că televizorul ocupă aproximativ trei ore pe zi în medie, iar apoi internetul cam cinci ore; iar oa-menii au doar aproximativ cinci ore de timp liber pe zi. „Cel mai mult timp liber este ocupat de rețelele sociale, vi-zionarea TV-ului, de ecrane, orice fel de ecrane. Iar oamenii trebuie să compenseze pentru că, pentru ei, familia și prietenii sunt o valoare enormă. Și este o altă mare tensiune în rândul românilor, pentru că românii pun familia pe primul loc. Aceasta este valoarea numărul unu și nu contează dacă ești Pareto sau din populația generală sau orice altceva, familia este întotdeauna pe primul loc. Dar, în același timp, sunt consumatori foarte intensivi de timp pe ecrane digitale. Și există o luptă între oameni și gadgeturi”, afirmă Mihai Bârsan. Pentru membrii grupului Pareto, rețelele sociale și platformele VoD au depășit TV-ul sau ascultarea muzicii ca activități preferate. Pe de altă parte, cei din Pareto preferă să iasă în oraș mai degrabă decât să primească sau să meargă în vizite, în timp ce pentru pub-licul comercial general situația stă exact invers, dar acesta ar putea fi un comportament dependent de mijloace, nu neapărat o diferență culturală.

Întrebați ce îi interesează cu adevărat în legătură cu evenimentele anuale, consumatorii din toate categoriile pun evenimentele de familie de departe pe primul loc, ceea ce reprezintă un fel de compensare pentru timpul puțin alocat familiei. La cerința «Pune pe o scală de la 0 la 10 nivelul de interes pentru această listă de evenimente», un-de 0 înseamnă că nu mă interesează deloc și 10 înseamnă că sunt profund implicat în tot ceea ce ține de acest lu-cru, la cel mai ridicat nivel de implicare pentru toți se află Crăciunul. Iar aici intervin diferențele, pentru că pentru populația generală următoarele evenimente importante ar fi Revelionul și Paștele, dar pentru Pareto este fi vacanța de vară, punctează fondatorul Pareto Report. Așadar, sărbătorile tradiționale care ar trebui să adune familia și va-canța de vară au ajuns pe listă alături de Crăciun și Paște; urmează alte evenimente și sărbători, ca 1 martie, zilele onomastice, vacanța de iarnă, chiar și sezonul de grătare. „Și apoi sunt și alte elemente care sunt mai legate de media, precum finalele Vocea României sau turneul final al Campionatului European de Fotbal, care au scoruri mai mari, sau festivalurile de muzică, care sunt probabil mult mai populare pentru tineretul țintă decât pentru restul”, arată Mihai Bârsan.

Așadar, românii sunt profund dedicați tradițiilor și sărbătorilor lor, care oferă pauze necesare din viața de zi cu zi și întăresc legăturile de familie. Or brandurile încearcă întotdeauna să găsească adevăratele „puncte de pasiune” ale consumatorilor pentru a se asocia și a vorbi cu ei despre acestea, punctează Mihai Bârsan, care are o experiență de peste 25 de ani în marketing. „Toată lumea știe despre asocierea Coca-Cola cu sărbătorile de Crăciun – un loc grozav pentru a asocia brandul, doar că este și foarte aglomerat. Dar sunt și alte locuri care sunt mai puțin aglom-erate – cum este vacanța de vară, un punct de maxim interes pentru consumatori. Dacă poți să «deții» vacanța de vară ca brand în categoria ta, ar fi la fel de bine ca și perioada Crăciunului. De fapt, ar fi chiar mai bine, pentru că du-rează mult mai mult decât Crăciunul”. 

Afinitatea pentru gadgeturi

Românii îmbrățișează cu entuziasm tehnologia, gadgeturile, serviciile de streaming și rețelele sociale, arată studiul. Dependența este evidentă, nevoia de a verifica telefonul constant și timpul ridicat petrecut în fața ecranelor afectează relațiile. Valul de știri false ajunge pe terenuri fertile. Deși nivelul de încredere în mass-media este foarte scăzut, totuși doi din trei respondenți la studiul Pareto Report sunt de părere că lor nu li s-a întâmplat niciodată să fie păcăliți de știri false. În schimb jumătate dintre aceștia cred că acest lucru li se întâmplă altora. Cercetarea arată că dezinformarea e strâns legată și de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ trei aplicații de acest fel utilizate frecvent de romanii digitalizați. Clasamentul primelor cinci platforme, arată astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%.

Când ne uităm la aplicațiile de social media, utilizarea intensă a aplicațiilor este pentru prima dată mai scăzută în cazul celor din Pareto decât în cazul publicului comercial general, ceea ce înseamnă că unii dintre Pareto au în-ceput să raționalizeze utilizarea social media, au început poate să le șteargă de pe telefoane și să fie mai atenți și conștienți în legătură cu acest aspect. „Și aceasta este începutul unei tendințe, dar este prima dată când se întâmplă. În anii anteriori, Pareto erau mereu mari utilizatori de digital oricum decât targetul general. Și dacă cre-dem că Pareto sunt cei care stabilesc tendințele, acum ei stabilesc o tendință de «răcire» a utilizării social media. Un lucru care vine odată cu social media este, desigur, expunerea la informații”, observă Mihai Bârsan.

Un sfert dintre români simt că dispozitivele digitale au un impact negativ asupra relațiilor lor, jumătate simțindu-se „incompleți” fără telefoanele lor. „Dacă ar exista o luptă între gadgeturi și oameni în ceea ce privește conexiunea de zi cu zi, scorul ar fi foarte apropiat, aproximativ un sfert dintre oameni petrecând mai mult timp cu cei dragi decât cu gadgeturile, iar alt sfert spun că este exact invers. Singurătatea digitală este o amenințare reală a zilelor noastre”, conform fondatorului Pareto Report.

„Fenomenul știrilor false e un aspect esențial de analizat în contextul răscrucii pe plan social și politic pe care o traversăm în aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educațional al țărilor scandinave, și sesizăm nevoia acută a acesteia și în România (și probabil că aceste preocupări se regăsesc în toate țările dezvol-tate ale lumii)”, afirmă Manuela Mancaș. Cu toate că la prima vedere, adaugă tot ea, ne gândim la educația prin in-termediul școlilor, explozia social media a cuprins toate palierele de vârste; devine important, astfel, să existe pâ-rghii de dezvoltare a gândirii critice și de combatere a dezinformării cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toți românii, indiferent de vârstă. 

„Numărul celor realiști, adică oamenii care cred că știrile false se întâmplă și altora, dar și lor înșiși, este doar de aproximativ o treime. Așadar suntem foarte vulnerabili. Și cred că aici avem o responsabilitate, iar eu cred că mulți oameni din marketing, care au control asupra bugetelor media, pot face o diferență reală. Trebuie să fim foarte atenți”, completează Mihai Bârsan. Tot el trage și un semnal de alarmă: „Modul în care cheltuim pentru media, dacă urmează publicul, va urma și știrile false și știrile dăunătoare, pentru că avem știri pozitive și știri dăunătoare care construiesc minciuni pe o nostalgie falsă sau orice altceva care creează emoții negative. Și noi hrănim asta cu pub-licitatea noastră. Pentru că dacă urmăm publicul, urmăm algoritmii și algoritmii promovează acest tip de date. Mai puțin de 3% este media reală din tot consumul. Toate celelalte 97% din informații sunt doar gunoi. Fiți atenți unde vă puneți banii, pentru că acolo unde vă puneți banii, acel tip de conținut va crește. Așadar, luați o decizie care să înfrunte algoritmul!”

Cine-i mai bun ca lider?

Bărbații și femeile afișează trăsături de leadership diferite, mai arată studiul. O majoritate a românilor cred că atât bărbații, cât și femeile sunt buni lideri. Totuși, bărbații sunt mai predispuși să îi considere pe alți bărbați mai buni lid-eri. Lucrurile se schimbă, dar încă suntem foarte mult ancorați în acest tip de leadership tradițional, foarte orientat către performanță și rezultate, comparativ cu leadershipul modern, care este mai mult orientat către proces și modul în care te simți în acest proces până ajungi, desigur, la acele rezultate bune. Există diferențe semnificative între bărbați și femei în modul în care se văd pe ei înșiși.

„Lucrurile se schimbă, dar totuși suntem foarte mult ancorați în leadershipul tradițional, orientat foarte mult spre performanță și rezultate, spre deosebire de leadershipul modern, care este mai mult orientat către proces și cum se simte procesul până ajungi, desigur, la acele rezultate bune. Există diferențe semnificative între bărbați și femei și cum se percep pe ei înșiși. Atât bărbații cât și femeile care sunt în poziții de leadership consideră că le lipsește vi-ziunea, comparativ cu câtă viziune și putere de inovare ar fi necesare. Pentru că în acest moment este foarte mult dinamism, multe lucruri neașteptate, suntem incapabili să previzionăm ce se va întâmpla anul acesta și foarte difi-cil să vedem ce se va întâmpla în următorii cinci ani”, punctează Manuela Mancaș. Este o mare presiune pe care liderii de azi o simt, deoarece este foarte greu să țină pasul cu acest ritm și foarte greu să aibă o viziune pe termen lung. 

„Una dintre descoperirile mai surprinzătoare ale studiului este ponderea destul de mare a persoanelor care cred că situația României s-a înrăutățit după aderarea la UE în 2007. Acest lucru este surprinzător având în vedere progresul spectaculos înregistrat în seriile statistice privind tendințele macroeconomice și veniturile private.” 

Robert Santa, sociolog, chief research officer în cadrul Rethink România

Studiul a adresat respondenților întrebarea: cine este un lider mai bun? Cine este cel mai bun lider, bărbații, femeile sau amândoi? „Prima veste bună este că cel mai mare procent indică oamenii care consideră că atât bărbații, cât și femeile pot fi lideri buni, ceea ce este grozav. Totuși, dacă verificăm cealaltă jumătate a paharului, vedem că femeile se consideră lideri buni într-un procent de 23%, iar bărbații se consideră lideri buni într-un procent de 43%”, detaliază Manuela Mancaș. O altă întrebare a vizat femeile și bărbații în leadership, definiți ca persoane care au echipe, conduc oameni. 38% dintre femeile în leadership consideră că femeile sunt cele mai bune pentru această poziție, în timp ce pentru bărbați procentul crește la 51%. „Concluzia este că fiecare dintre părți sprijină un pic mai mult partea lor, dar diferența dintre femeile care sprijină femeile versus sprijină bărbații, adică acordă și credit bărbaților, este foarte, foarte diferită, iar asta se vede foarte clar în cazul bărbaților.” Bărbații se sprijină pe ei înșiși sau pe ambele genuri, dar foarte rar doar pe femei.

„Recent am văzut un podcast care vorbea despre faptul că sunt tot mai multe femei în rândul milionarilor și mil-iardarilor din lume, dar și în poziții de leadership. Și va exista o schimbare în viitor în modul în care se vor comporta și dezvolta afacerile, doar pentru că tot mai multe femei ajung în aceste poziții”, conchide Manuela Mancaș, într-o notă aliniată cu momentul – luna martie, dedicată prin tradiție doamnelor.