Ce planuri are Petrom pentru următorii zece ani

Spre sfârșitul lui septembrie 2011, Gerhard Roiss, proaspătul CEO al OMV, acționarul majoritar al Petrom, anunța la Istanbul în cadrul unei conferințe care a fost mai mult un show decât o prezentare riguroasă, liniile strategice pe care le va adopta după plecarea lui Wolfgang Ruttenstorfer, omul care a pus cea mai mare companie din România în mâinile austriecilor. Două direcții au fost clare: grupul va renunța în trei ani la active de rafinare și marketing de un miliard de euro și se va concentra până în 2021 pe creșterea semnificativă a segmentelor de explorare și producție, respectiv gaze și energie. Cele două zone sunt, de altfel, principalele centre de profit pentru orice companie petrolieră, partea de rafinare și marketing urmând să-și piardă treptat din consistență. Dacă acestea sunt direcțiile OMV, care va fi însă impactul asupra Petrom și cum va arăta strategia pentru 2021 a celei mai mari companii din România?

“În cazul Petrom, la finalul lui 2011, structura companiei bazată pe valoarea activelor nete arăta astfel: 68% pe partea de explorare și producție, 11% pe gaze și energie și 18% pe rafinare și marketing. În 2021 cred că aceasta se va schimba: explorarea și producția cel mai probabil vor deține tot două treimi din portofoliu, gazele și energia ar putea ajunge la 20%, iar restul va fi rafinare și marketing”, spune Tamas Pletser, analist pe segmentul de petrol și gaze din cadrul ING.

Practic, rafinarea și marketingul, adică rețelele de benzinării, ar urma să fie un segment destul de afectat de noua strategie a Petrom.

În prezent, compania mai deține o singură unitate de procesare a petrolului, Petrobrazi, după ce anul trecut a închis Arpechim, iar la finalul primului trimestru avea 792 de benzinării, cele mai multe în România, dar și în piețe precum Bulgaria sau Serbia, acolo unde Petrom a intrat prin preluarea unor unități din portofoliul OMV. Dacă rafinăria pare protejată de planul OMV privind vânzarea unor active de un miliard de euro în trei ani, benzinăriile în schimb ar putea face obiectul unor tranzacții.

“În ciuda profitabilității sau chiar a pierderilor înregistrate de rafinărie, nu putem identifica un argument solid care să determine Petrom să vândă această unitate. Compania deja a închis Arpechim și deci și-a redus expunerea pe partea de rafinare, dar să închidă unica rafinărie din portofoliu s-ar face cu prețul renunțării la sistemul integrat în care compania funcționează acum și care a fost extrem de prețuit de OMV în trecut”, crede Thomas Unger, analist în cadrul Erste Bank. De aceeași părere este și Tamas Pletser care spune că atâta vreme cât producția de petrol a Petrom în România va continua la nivelul de azi, rafinăria va funcționa și ea.

Pe partea de benzinării se anunță însă schimbări. “Nu cred că vor face un exit total din România, ar putea vinde sau închide benzinăriile mai puțin profitabile. Sunt însă șanse mai mari ca toate operațiunile de retail din Bulgaria și Serbia să fie vândute. Depinde de ce preț vor obține pentru că OMV nu vinde la reducere. Cred că vor menține circa 80% din rețeaua din România și cel mai probabil vor vinde tot ce au în piețele externe. Astfel, cred că în 2021 Petrom va mai avea circa 550-600 de benzinării”, estimează analistul ING. La momentul achiziției, în 2006, Petrom a plătit 234,4 milioane de euro pentru a prelua 178 de benzinării OMV din România, Bulgaria și Serbia.

Pe partea de gaze și energie electrică, Petrom deja a făcut pași importanți. Astfel, compania a finalizat investiții de circa 600 de milioane de euro pentru a construi o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, precum și un parc eolian de 45 MW în Constanța. Deja însă au apărut zvonuri că Petrom s-ar uita la o nouă centrală, similară cu cea de la Brazi care ar trebui să intre în funcțiune în a doua parte a acestui an, când producătorul de petrol și gaze va deveni și unul dintre cei mai mari jucători din piața locală a energiei.