Ce moștenire primește președintele Dan și cum o va împărți. Președinții României nu au, constituțional, atribuții în treburile economice. Dar dintotdeauna s-au implicat în economie

Unul dintre primele gesturi ale președintelui ales Nicușor Dan a fost să discute la Ministerul Finanțelor despre rezolvarea deficitului bugetar – principala problemă a României de azi. Nu este treaba lui, dar este cartoful fierbinte pe care l-a primit în mână chiar în primul minut în care a fost declarat președinte.

Pentru că deficitele sunt foarte mari – deficitul public este imens și trebuie redus.

Nu vom mări taxele, vom tăia din cheltuieli, spune președintele Dan.

Încă înainte de a fi depus jurământul (îl va depune de 26 mai) președintele ales dă de înțeles că se va implica în politică dincolo de ceea ce, formal, este atribuția guvernului. Dar Constituția, dincolo de formalism, îi dă dreptate. Constituția spune că Președintele și Guvernul sunt, împreună, parte a puterii executive. Președintele este cel care-l numește pe premier. Care, premier, vine în fața Parlamentrului cu un program de guvernare. Or, este limpede aici că președintele nu numește un premier ale cărui convingeri sunt împotriva celor ale sale. Îngrijorarea fundamentală, s-a văzut, a președintelui ales este deficitul. Nu vom majora taxele, spune el, vom reduce cheltuielile.

Este greu de spus cum pot fi reduse cheltuielile. Tai din banii acordați administrațiilor locale? Dai afară oameni când în spitale și școli defictul de personal este imens? Pentru că, da, în timpul comunismului, erau angajați la stat doar 800.000 de oameni. Dar clasele aveau 40 de elevi. Acum au 20. Deci e nevoie de un profesor în plus la o singură fostă clasă. Comuna Ivești din județul Galați a rămas fără medic, pentru că singurul medic s-a pensionat. 12.000 de oameni nu mai au medic de familie. Nu mai au de unde să ceară o rețetă compensată, să ceară un sfat. Școala din satul Bucești nu are nici profesor de engleză și nici de franceză. De unde să tai? Mulți copii pierd astfel oportunități enorme.

Va fi un mandat greu pentru președintele Dan.

Totuși, alți președinți și-au asumat acest rol greu. Emil Constantinescu și l-a asumat. Traian Băsescu și l-a asumat. Nicușor Dan arată, cel puțin în aceste zile, că și-l asumă. Dar, singur, nu va putea. Are nevoie de un Parlament care să-i fie aproape. Are nevoie de o alianță PSD, PNL, UDMR și minorități. Astfel, poate construi o majoritate parlamentară. Doar așa poate reuși. Responsabilitatea trebuie purtată pe umerii mai multora, nu pe a unuia singur.

Electoratul judecă cu inima. Statisica nu are inima

Creșterea economică

► Eurostat: Economia Uniunii Europene a crescut în medie cu 1,4% în primul trimestru din 2025, an/an, cu variații mari între țările membre. Eurostat publică datele ajustate. Pe date ajustate, economia României a crescut cu 0,5%, an/an. Pe datele brute ale Institutului Național de Statistică (INS), creșterea a fost de doar 0,2%, în T1. Economia a crescut anul trecut cu doar 0,8%. Economiștii români cred că, în acest an, creșterea va fi și mai slabă, dar nu văd o recesiune.

Consumul

► Consumul casnic a rămas pe plus, la șase la sută, trimestru la trimestru, pentru că salariile cresc încă peste inflație, deși nu cu două cifre față de anii trecuți.

Deficitele

► Deficitul balanței comerciale a crescut în primele trei luni din 2025 cu 27%, la 8,45 miliarde euro (an/an). Importurile s-au majorat cu 8,1%, iar exporturile cu doar 2,7%. Important este că exporturile revin pe plus, față de anul trecut când au scăzut cu 2%. Balanța comercială este cea mai complicată problemă a României de azi. Importăm mult pentru că nu producem aici ceea ce consumatorii caută și am majorat salariile din ce împrumutăm. Nu este doar problema noastră. Războiul comercial al SUA de aici a plecat. SUA nu sunt în stare să producă ceea ce consumatorii cer sau produc la prețuri mult mai mari decât același produse aduse din import.

► Din cauza deficitului comercial și a deficitului bugetar (9,3% din PIB, în 2024), deficitul de cont curent a crescut în primele trei luni din 2025 la 7,6 mld. euro, față de 4,2 mld. euro în primele trei luni din 2024 – un avans de 80%. Acest lucru pune presiune asupra cursului de schimb, iar cei cu credite în euro și salarii în lei vor avea mari probleme.

Industria

► Producția industrială s-a redus în primele trei luni ale anului cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), sectorul energetic (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%), potrivit datelor INS.

► În luna martie, față de martie 2024, producția industrială a fost mai mică cu 4,8%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-5,5%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-2,4%). Industria extractivă a crescut cu 1%.

Construcțiile

► Pe construcții, lucrurile merg ceva mai bine. Piața construcțiilor a crescut cu 12% în primele trei luni din 2025, an/an, grație fondurilor europene.

► Construcțiile inginerești (infrastructura mare, autostrăzi, drumuri) s-au majorat cu 19%, ceea ce înseamnă că banii europeni din care sunt făcute aceste lucrări nu sunt chiar atât de puțini, pe cât se spune. Volumul lucrărilor la clădiri rezidențiale a avut un avans de 11%.

Inflația

► Rata anuală a inflației a coborât, în aprilie, la nivelul Uniunii Europene la 2,4%, de la 2,5% în martie, România ocupând, pentru a două lună consecutiv, primul loc dintre țările membre, cu 4,9%, arată datele Eurostat.Cele mai mari rate au fost înregistrate în România (4,9%), Estonia (4,4%) și Ungaria (4,2%).

Salariile

► Salariul mediu net a ajuns la 5.691 de lei net în luna martie a acestui an, în creștere cu 9,8% față de aceeași lună din anul 2024, potrivit INS. Rata inflației a fost de 4,9%, astfel a fost înregistrat un câștig salarial real de 4,9%.