Ce măsuri trebuie să ia companiile pentru a proteja datele clienților?

Multe companii trebuie pur și simplu obligate să ia măsuri pentru a se proteja. Dovadă și legea care impune camere video sau agenți de pază la casele de schimb valutar. Pe același principiu, Comisia Europeană a decis că toate instituțiile care procesează date personale trebuie să și aibă grijă de acestea. pentru acelea care nu vor reuși, oficialii europeni au pregătit o serie de amenzi usturătoare. Ce impact vor avea noile reglementări asupra companiilor din România și cum ar trebui acestea să-și securizeze datele?

Pentru a răspunde amenințărilor la adresa securității cetățenilor și companiilor UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecție a datelor, destinat să adapteze Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 și cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și Directiva privind protecția datelor pentru sectoarele poliției și justiției penale. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 și ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecție a datelor. În același timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile și care sunt conforme cu GDPR.

Noua legislație le va permite cetățenilor să exercite un control sporit asupra datelor lor cu caracter personal. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, două treimi dintre europeni (67%) au declarat că sunt îngrijorați în legătură cu faptul că nu dețin controlul deplin asupra informațiilor pe care le furnizează online.

„Noile directive, care au fost aprobate de Consiliul European la începutul acestui an, reglementează termenul de date personale gestionate de anumite companii. Vorbim de organizații din domeniul medical, energetic și nu numai. Sunt multe organizații cărora noi le oferim datele personale până la un nivel destul de avansat, iar noile directive reglementează partea asta. De asemenea, sunt specificate și amenzi pentru companiile care pierd aceste date, iar datele devin publice”, explică Gabriel Gîdea, director de dezvoltare la Kingston Technology România și Bulgaria, companie cu activitate în domeniul producției și comercializării de produse pentru stocare, de pildă stickuri USM sau harduri externe. După cum explică managerul companiei Kingston, directiva europeană prevede și un cuantum maxim de amenzi: 4% din cifra de afaceri globală sau 20 de milioane de euro.

Ideea acestei directive, spune Gîdea, a plecat de la legile care erau implementate în anumite țări din Europa de mai mult timp. „Știu sigur că în Marea Britanie există o astfel de lege care are cinci sau șase ani; în alte țări nu există însă reglementări de genul ăsta. În Regatul Unit a fost chiar un exemplu în acest sens: un angajat al unei firme de pensii private a pierdut un stick de memorie care avea datele a 40.000 de clienți. Cineva a găsit stickul, datele au ajuns publice, iar autoritățile s-au sesizat. A urmat apoi un proces soldat cu o amendă de 5 milioane de lire sterline; se întâmpla acum trei ani.”

Părerea sa este că implementarea unor măsuri de securitate trebuie să se producă de sus în jos: în primul rând, tot managementul trebuie să fie la zi cu prevederile acestei directive și să stabilească politici de securitate și de gestionare și transfer al datelor în interiorul companiei, să stabilească cine are acces la ce date și să informeze apoi toți angajații. „Momentan, cred că sunt protejate doar acele companii în care protecția este obligatorie. Nu neapărat din punctul de vedere al directivei europene, cât mai ales din punctul de vedere al sensibilității datelor. Vorbim despre companii care utilizează deja stickuri cu criptare, pentru că ori au secrete industriale, ori informații de altă natură care nu trebuie să ajungă publice; nu vorbim neapărat de date personale ale clienților”, spune Gîdea.

Mai mult de jumătate (54%) dintre companii nu au un angajat sau un departament care să se ocupe de tehnologiile emergente și de impactul acestora, arată studiul Global Information Security Survey 2015, realizat de EY despre securitatea cibernetică. Studiul arată că majoritatea companiilor nu sunt mulțumite de felul în care sunt protejate de atacurile cibernetice. 88% dintre respondenți cred că securitatea informațională nu satisface pe deplin nevoile organizațiilor pentru care lucrează, în vreme ce 36% dintre ei spun că e foarte puțin probabil să detecteze un atac cibernetic sofisticat.

Din punctul de vedere al transferului de date pe mediu extern, companiile au două modalități de a se proteja: una ar fi să blocheze toate porturile USB din firmă, și în momentul acela totul se transferă prin cloud sau pe serverul companiei, a doua ar fi să folosească stickuri criptate. „Sunt domenii – și vor exista mereu – unde cloudul nu este suficient; va trebui să tranferi informația, la un moment dat, pe un mediu extern. Și, sigur, criptarea e cea mai sigură metodă de protecție în acest caz, pentru că vorbim de flexibilitatea pe care ți-o dă folosirea unui stick de memorie criptat”, crede Gabriel Gîdea.

Kingston Digital a achiziționat în luna februarie compania IronKey, cunoscută pentru sistemele avansate de criptare. Astfel, clienții IronKey vor avea acces la serviciile vânzări și de suport tehnic puse la dispoziție de Kingston. IronKey EMS, sistemul de management al USB-urilor, este o soluție flexibilă care poate fi implementată atât în cloud, cât și on premise. Impune folosirea unor politici specifice de securitate, cum ar fi parole puternice și o limită de încercări, și le permite administratorilor de sistem să dezactiveze de la distanță unitățile pierdute sau furate. Kingston și DataLocker au colaborat îndeaproape pentru dezvoltarea acestor soluții avansate de criptare cu sistem de management.

O altă mișcare importantă a celor de la Kingston a fost separarea diviziei de produse destinate gamingului, adică brandul HyperX. „Am început procesul acesta în momentul în care am înțeles că HyperX, ca brand de sine stătător, a devenit un nume puternic”, spune Gabriel Gâdea. „Ideea inițială a HyperX a fost de performanță, după care ne-am dus din ce în ce mai mult spre gaming. Kingston a rămas cu produsele de consumer și corporate; din punctul meu de vedere, a fost lucrul corect. Acum, dacă mergi la un eveniment de gaming și întrebi un participant de Kingston, nu o să știe despre ce companie e vorba, dar cu siguranță a auzit de HyperX.“

Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, pentru că participă din ce în ce mai mulți jucători și spectatori, dar și o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunțat o investiție de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companiei va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games, care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competițiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.

Un alt exemplu este The International 2016, cea de-a șasea ediție a celei mai mari competiții de DOTA 2, joc video, din lume. Fondul de premiere al turneului s-a ridicat la 18,5 milioane de dolari, fiind în continuă creștere an după an, deoarece fanii pot contribui la fond achiziționând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuțiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din acești bani s-au dus către fondul de premiere.