Ce măsuri propune Comisia Europeană împotriva hărțuirii cibernetice?

Digitalizarea a schimbat radical modul în care copiii și tinerii învață, comunică și se distrează în timpul liber. În prezent, peste 90% dintre tinerii din Uniunea Europeană folosesc internetul zilnic, iar pentru majoritatea celor cu vârste între 15 și 24 de ani, rețelele sociale sunt principala sursă de informație, arată datele Eurostat într-un sondaj realizat în anul 2025.

Din păcate, mediul digital vine și cu riscuri importante. Statisticile sunt tot mai îngrijorătoare: în Europa, aproximativ 1 din 6 copii cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani spune că a fost victima hărțuirii online, arată datele dintr-un raport realizat în 2021 de Organizația Mondială a Sănătății. Studiul s-a bazat pe răspunsurile a aproximativ 280.000 de tineri cu vârste de 11, 13 și 15 ani din 44 de țări și regiuni. În plus, în ultimii ani, numărul adolescenților afectați de acest fenomen a crescut semnificativ.

Hărțuirea cibernetică înseamnă comportamente repetate prin care un copil sau un tânăr este umilit, exclus, abuzat sau rănit intenționat, potrivit definiției date de Comisia Europeană. Repetitivitatea este un element esențial al hărțuirii, pentru că face ca efectele asupra victimei să dureze în timp.

„Modelul de afaceri al rețelelor sociale este departe de a presupune acte de caritate. Ori părinții resimt zi de zi riscurile și efectele nocive ale acestui fenomen: hărțuire cibernetică, încurajarea autovătămării, prădători online, algoritmi care creează dependență. De noi depinde să protejăm generația următoare”, spune Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, în cadrul unui discurs susținut la evenimentul „Protecția copiilor în era digitală”, organizat anul trecut.

Pentru a schimba această realitate, Comisia Europeană a lansat anul acesta un plan de acțiune concret „Un mediu online mai sigur – împreună suntem mai puternici”. Practic, acestv planul își propune să construiască un mediu digital sigur și incluziv pentru copii și tineri în întreaga Uniune Europeană, punând capăt agresiunilor din mediul online. Iată, pe scurt, câteva măsuri și direcții importante propuse de Comisia Europeană care ne vor influența viața de zi cu zi:

• Reguli mult mai stricte pentru platforme: Rețelele sociale vor fi obligate să asigure o siguranță sporită încă din faza de proiectare a aplicațiilor. Ele trebuie să ofere sisteme eficiente de raportare în limbile oficiale ale utilizatorilor și să șteargă rapid conținutul ilegal.
• Control mai bun asupra conținutului AI: se va pune accent pe etichetarea și marcarea clară a materialelor generate de Inteligența Artificială, cum sunt imaginile sau clipurile „deepfake”, pentru a preveni inducerea în eroare și abuzurile.
• Ghiduri și resurse noi pentru profesori: se dorește actualizarea materialelor destinate cadrelor didactice pentru a le ajuta să combată dezinformarea și să promoveze alfabetizarea digitală în școli.
• O aplicație mobilă națională pentru siguranță: se va sprijini introducerea unei aplicații mobile accesibile în fiecare țară. Aceasta le va permite copiilor să raporteze rapid hărțuirea, să salveze dovezi precum mesaje sau capturi de ecran în condiții sigure, pentru a primi ajutor imediat de la specialiști.
• Dezbaterea europeană privind limitele de vârstă: Se caută o abordare unică la nivelul UE privind vârsta minimă pentru accesul pe rețelele sociale. Parlamentul European a solicitat o vârstă minimă digitală armonizată la nivelul UE de 16 ani pentru accesul la platformele de comunicare socială, la platformele de partajare a materialelor video și la interlocutorii de IA, permițând în același timp accesul tinerilor cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani cu consimțământul părinților.
• Finanțare crescută pentru siguranța în școli: programele europene precum cele Erasmus+ vor finanța și vor încuraja mult mai puternic proiectele școlare care abordează direct combaterea bullying-ului și a hărțuirii cibernetice.