Ce mai citesc românii? De la autocunoaștere, la romance și finanțe

Sechelele pandemiei, tensiunile internaționale și crizele de toate felurile se văd și în felul în care românii își aleg lecturile. În paginile căror cărți ne mai căutăm răspunsurile?

Mitlurile din zona dezvoltării personale, axate pe înțelegerea emoțiilor și autocunoaștere, s-au menținut, în perioada pandemiei, în topul preferințelor cititorilor care folosesc platforma Bookster, care închiriază cărți angajaților din companii. Totuși, a existat o diferență între 2021 și 2020, potrivit Teodorei Rădulescu, CEO al companiei: „Spre deosebire de 2020 – primul an de pandemie în care cărțile de parenting au fost excepțional de căutate, în 2021 titlurile despre relațiile de cuplu au avut o creștere și mai mare. Concluzia noastră a fost că și anul 2021 ne-a adus provocări din zona emoțională și ne-a creat contexte pentru introspecție”. Cei aproximativ 90.000 de abonați ai Bookster au ales autori ale căror cărți și-au propus să ofere un sentiment de bine (feel-good), cum ar fi Eric Emmanuel Schmitt, Fredrik Backman sau Kristin Hannah. „Toate aceste tendințe se păstrează și în prima jumătate a lui 2022, cu o cerere în creștere în perioada vacanțelor pentru cărțile de beletristică – mai ales romance, dar și biografii și cărți cu tematică istorică. Însă, contextul prezent își lasă amprenta asupra preferințelor de lectură – în ultimele luni, cele mai populare cărți de dezvoltare personală au fost cele din categoria finanțelor personale. Se pare că cititorii noștri au început să se preocupe de siguranța lor financiară, poate ca o lecție a pandemiei, dar și ca o pregătire în fața unei crize economice”, observă Teodora Rădulescu. Câteva dintre cele mai căutate titluri internaționale în ultima perioadă, în platforma pe care o reprezintă, sunt: „Când corpul spune nu”, de Gabor Mate, „Fecioarele”, de Alex Michaelides, „Un moment magic”, de Kristin Hannah, „Dans în arenă”, de Jojo Moyes, „Cartea alinării”, de Matt Haig. Iar dacă ne uităm la autorii români, ea menționează: „Ziua în care m-am iubit cu adevărat” sau „Trăiește autentic” de Andreea Săvulescu, „Mindfulness urban”, „Suflete de sticlă” de Gáspár György sau „Străinul de lângă mine” de Irina Binder. De altfel, CEO-ul Bookster observă că în piața din România începe să crească interesul pentru autorii autohtoni, iar în ce privește preferințele cititorilor la nivel internațional, acestea sunt similare, indiferent de naționalitate: „cărțile bune și apreciate depășesc ușor granițele națiunilor, iar contextul global își pune amprenta asupra preocupărilor majorității”.

Cât de mult citesc însă românii, comparativ cu locuitorii altor țări? „Din păcate nu există încă un studiu armonizat la nivel global, însă există destule studii independente care ne pot ajuta să ne formăm o imagine mai clară. Din acestea aflăm că, la nivel european, în 2021, Finlanda, Polonia și Estonia se aflau în fruntea clasamentului după procentul populației cititoare. Spre exemplu, undeva la 16% dintre finlandezi declară că lectura se regăsește printre activitățile lor principale. În România, procentul atinge 6% – deci avem loc de crescut.” În ceea ce privește cheltuielile alocate cărților, potrivit celor mai recente cifre pe această temă citate de Teodora Rădulescu, media era undeva la 3 euro pe an: „Nu cred că cifrele s-au schimbat dramatic de atunci – însă acest lucru trebuie să impulsioneze investițiile de orice natură în educația din România. Plecând de la niște cifre atât de mici, eforturile de încurajare a cititului pot avea un impact ușor de resimțit”. La nivelul celor aproape 90.000 de abonați activi în platforma lor, media este de o lectură pe lună. Chiar dacă studiile de la nivel național arată că cei mai mulți consumatori de carte din România sunt școlarii și că apetitul pentru citit scade odată cu vârsta, CEO-ul Bookster spune că, în comunitatea lor, au parte de o diversitate mare. „Avem cititori din toate industriile, cu ocupații diverse: contabili, IT-iști, oameni de vânzări și de marketing, lucrători comerciali, curieri și tot așa. De asemenea, ei se regăsesc în etape diferite ale carierei lor – juniori, specialiști în diverse domenii sau manageri. În plus, știm din discuțiile cu ei că obișnuiesc să împrumute lecturi prin Bookster și pentru copiii sau părinții lor.”

Care sunt însă beneficiile cărților? Teodora Rădulescu este de acord cu afirmația lui Taleb, un autor apreciat, de altfel, în platforma lor, care spunea recent că simpla expunere la cărți poate să vină cu beneficii: „Ideea de a avea cât mai multe cărți în jurul nostru ne face conștienți de cât de multe lucruri mai avem încă de învățat. Îi împărtășesc opinia și cred că atunci când suntem înconjurați de cărți, de oameni care citesc și de conversații cu sens desprinse din cărți, inevitabil ajungem să ne lipim de aceste surse minunate de educație și inspirație. Eu am casa plină de cărți, sunt abonată la multe surse de conținut din zona lecturii și îmi place la nebunie să merg prin librării. Oricând plec într-o vacanță, pe lângă cărțile cu care plec de acasă, neapărat fac o vizită într-o bibliotecă și în două-trei librării – sunt obiective turistice pentru mine. Desigur, nu am niciodată timp să citesc cât mi-aș dori, dar, chiar și când doar răsfoiesc o carte, rămân cu cel puțin o idee frumoasă”. Apoi, odată și citite, cele mai importante beneficii ale cărților sunt contribuția lor la dezvoltarea flexibilității în gândire, dobândirea de noi abilități – poate chiar și reconversia profesională. Toate acestea vin în plus pe lângă relaxarea și deconectarea de grijile cotidiene, scăderea riscului de depresie și creșterea înțelegerii de sine. „Însă, nouă la Bookster, ne place să credem că lectura are un mare și important rol în inspirația și optimismul de care avem nevoie în fiecare zi – citind poveștile mai mult sau mai puțin reale din cărți, avem curajul să visăm la o viață mai bună și, culmea, tot din cărți putem învăța cum să ajungem acolo”, punctează ea.

Teodora Rădulescu este CEO al Bookster din aprilie 2021, anterior ocupând rolul de director de marketing în cadrul companiei. Spune că a avut mereu cărțile aproape de ea și chiar că și-a ales meseria citind din întâmplare despre aceasta într-o carte primită cadou de tatăl său. Așa a ajuns să studieze marketingul. A lucrat de la început în acest domeniu, mai întâi pentru un ONG care sprijinea antreprenoriatul în rândul tinerilor și într-o corporație, în FMCG: „În perioada respectivă, am avut acces la serviciile Bookster și eram un abonat fidel. Îmi amintesc cum mă bucuram de fiecare carte nouă descoperită prin recomandările viitorilor mei colegi. Și am ajuns, după câțiva ani de corporație, să lucrez alături de ei, dezvoltând pentru început activitățile de promovare a lecturii în comunitate”. La momentul în care s-a alăturat echipei companiei, aceasta era încă un start-up cu aproximativ 20.000 de abonați activi.  Timp de 5 ani a condus departamentul de marketing și retenție a abonaților, iar de un an și jumătate a evoluat în rolul actual. „În viața profesională, a mea și a colegilor mei, cărțile sunt desigur foarte prezente – avem o pauză de lectură zilnică, scriem în mod constant recomandări și recenzii de cărți ce se trimit comunității și o dată pe săptămână, prezentăm pe rând câte o carte colegilor într-o inițiativă pe care o numim Read’n’Learn. Nu mi-aș putea imagina viața fără cărți – când vreau să învăț ceva nou, sigur există o carte care să mă ajute și când am nevoie de o doză de inspirație sau reziliență, tot către o carte mă îndrept”, descrie ea munca la Bookster. În 2021, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 3 milioane de euro și un profit de 700.000 de euro, iar ca planuri pentru perioada următoare, Rădulescu menționează, pe lângă creșterea comunității de cititori și îmbunătățirea constantă a experienței acestora în platformă, lansarea unei noi linii de business: „Ne dorim să contribuim la dezvoltarea pieței de carte din România printr-o soluție de self-publishing – o modalitate prietenoasă, accesibilă și rapidă de publicare pentru autorii români la început de drum (dar nu numai)”.

Cele mai împrumutate titluri în 2021

1. Pacienta tăcută, Alex Michaelides

2. Povestea mea, Michelle Obama

3. Tată bogat, tată sărac, Robert T. Kiyosaki

4. Arta subtilă a nepăsării, Mark Manson

5. Un bărbat pe nume Ove, Fredrik Backman

6. Acolo unde cântă racii, Delia Owens

7. Ceea ce nu poate fi ascuns, Agnes Martin-Lugand

8. Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău, Fredrik Backman

9. Sapiens – scurtă istorie a omenirii, Yuval Noah Harari

10. Pământul Făgăduinței, Barack Obama

Cele mai împrumutate titluri scrise de autori români în 2021

1. Ziua în care m-am iubit cu adevărat, Andreea Săvulescu

2. Mindfulness urban, Gáspár György

3. Străinul de lângă mine, Irina Binder

4. Legendele Olimpului

5. Copilul invizibil, Gáspár György

6. Până la sfârșit, Irina Binder

7. Trăiește autentic, Andreea Săvulescu

8. Sănătatea are gust, dr. Mihaela Bilic

9. Suflete de sticlă, Gáspár György

10. Iubește și fii iubit, Domnica Petrovai