Ce înseamnă „Japonizarea” Europei și ce crede grupul bancar ING că e de făcut

Creșterea economică anemică din zona euro, corelată cu inflația, demonstrează că Europa se confruntă deja cu propria „Japonizare”, iar ieșirea din această zonă nu este una ușoară dacă urmărim parcursul Japoniei, atrage atenția grupul olandez ING, citat de Bloomberg.

Situația Europei este similară cu cea a Japoniei în anii 90. Într-un raport publicat luni, ING atrage atenția asupra listei de similitudini precum creșterea datoriilor guvernamentale, creditele neperformante, îmbătrânirea populației și relaxarea politicilor monetare.

În timp ce răspunsul Japoniei la o astfel de criză a fost unul întârziat, națiunea niponă s-a confruntat și cu un orizont de timp nefavorabil. Încercările de a readuce atunci economia la viață au fost spulberate de criza financiară asiatică din 1997-1998, urmată de prăbușirea bulei dot-com și apoi de criza financiară din 2008.

În prezent, cu tensiunile comerciale la cote înalte și cu BCE care anunță că ar putea reduce dobânda de referință și că ar putea relua programul de achiziție de acțiuni, zona euro ar putea împărtăși aceeași soartă.

„Fără un impuls puternic este dificil să scapi din această zonă cu creșteri economice slabe, inflație scăzută, respectiv dobânzi foarte mici. Creșterile economice ar putea încetini brusc, iar autorii politicilor monetare ar putea să nu aibă destule instrumente la dispoziție”, atrag atenția Carsten Brzeski și Inga Fechner, economiști în cadrul ING.

După exemplul japonez, Europa ar putea avea nevoie în curând de impulsuri fiscale majore și de majorarea vârstei de pensionare pentru a preveni piața muncii din a se micșora.