Ce înseamnă exact criza cipriotă pentru finanțele României

Activele băncilor cu capital cipriot din România reprezintă 1,3% din totalul activelor din sistemul bancar. Marfin Bank, deținută de Cyprus Popular Bank/Laiki (care va fi lichidată), are depozitele garantate complet. Michalis Sarris, ministrul de finanțe cipriot, a declarat că filialele din străinătate (Marea Britanie, Rusia, Ucraina sau România) ale celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus și Laiki, vor fi în cele din urmă vândute, a relatat AP.

Mugur Isărescu a atras atenția că persoanele cu economii sub 100.000 de euro n-au motive să se sperie, întrucât sumele respective sunt garantate, în timp ce pentru persoanele cu depozite de peste 100.000 de euro – cca 11.000 de clienți – “ar fi penibil să dăm sfaturi”, din moment ce mânuitorii de astfel de sume sunt deja obișnuiți cu riscul și știu să-și administreze banii. În același timp, guvernarorul a subliniat că nu au avut loc ieșiri de capital sau tranzacții neobișnuite pe piață.

De notat că, după deprecierea leului din săptămâna precedentă, leul și-a revenit foarte repede, apreciindu-se cu 0,3% la 25 martie, prima zi după anunțul acordului de salvare a Ciprului. Situația din Cipru exercită însă o influență indirectă în România, și anume în aria politicii monetare, unde marja de acțiune a BNR în sensul reducerii dobânzii sau a ratelor minime obligatorii rămâne limitată de “perspectiva incertă a inflației și potențialele efecte adverse ale crizei din zona euro”, conform analiștilor Citi.

BNR a menținut neschimbată în această săptămână rata dobânzii de politică monetară, la 5,25%, ca și nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor, așa după cum era de așteptat. “Suntem încă în recesiune, sau ieșim din ea, dar avem încă anticipații inflaționiste”, și-a explicat guvernatorul Mugur Isărescu prudența.

În februarie, inflația s-a situat la 5,7%, raportat la o țintă de inflație de 1,5-3,5%. Analiștii BCR estimează că situația nu se va schimba prea curând în favoarea unor șanse de relaxare a politicii monetare, estimând că prima reducere a dobânzii de către BNR, cu 0,25%, ar putea avea loc abia în T1 2014, urmată de o reducere a nivelului rezervelor minime în lei.