Ce înseamnă "constructivism" în politica românească

Predoiu a expus în câteva cuvinte toată filozofia opoziției din România: “Dacă unii ies la atac la Ponta și alții joacă la “ofsaid”, pretextând constructivismul politic, o să ajungem în șanț. Cu Ponta nu ai ce construi. Cu Ponta nu avem decât de luptat”, continuându-și o idee din urmă cu câteva zile: “Numai așa vom reuși, pentru că noi trebuie să ne dinamizăm armatele și să trecem la un atac furibund la PSD. Aici nu e tango, e judo!” Cu alte cuvinte, ar fi o trădare ca opoziția din România să nu lupte neîncetat pentru distrugerea cu orice preț a adversarului, inclusiv când această luptă lovește în interesul României.

Așa au respins “constructivismul” șefii ACL, Vasile Blaga și Klaus Iohannis, trimițând către șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și către șeful PPE, Joseph Daul, o reclamație în care au susținut că propunerea de către guvern a Corinei Crețu încalcă legea, întrucât Crețu nu a fost audiată în Parlament. Legea 373/2013 invocată de ei nu precizează însă nicăieri când trebuie audiat în Parlament candidatul desemnat pentru un post de membru în Comisia Europeană.

Această imprecizie din lege (unul dintre fruntașii PDL, Radu Carp, a sugerat chiar că precizarea din lege privind audierea în Parlament drept o simplă dovadă de formalism inutil al unui PSD care a dorit să includă Parlamentul peste tot unde nu avea niciun rol înainte) ar fi trebuit să fie benefică pentru capacitatea de negociere de către România a unui post de comisar european, în contextul în care tripla provocare urmărită de Jean-Claude Juncker (echilibrul de interese între populari și socialiști, între țările din vest și cele din est și creșterea numărului de comisari femei la 9 pentru ca noua CE să obțină votul PE) a dus la amânări și schimbări de tactică succesive în selecția viitorilor comisari.

Juncker a mers până la a promite funcții mai bune țărilor care vin cu propuneri de comisari femei, ceea ce a făcut ca atât România, cât și Polonia, Malta sau Cipru să-și dubleze prima propunere cu o a doua vizând o femeie, iar Slovenia să vină cu trei propuneri. Faptul că guvernul a acceptat să negocieze cu Juncker după aceste noi tactici în loc să insiste pe formula veche cu un singur candidat propus din timp (Dacian Cioloș) l-a iritat întâi pe președintele Traian Băsescu, apoi pe fruntașii ACL, care au decis să invoce legea referitoare la audierea în Parlament a candidaților pentru CE pur și simplu spre a câștiga puncte electorale pentru combativitate în lupta cu guvernul Ponta.

La rândul său, Frunzăverde a atribuit furia lui Predoiu faptului că acesta a pierdut în favoarea liberalului Klaus Iohannis poziția de candidat ACL la prezidențiale și l-a îndemnat pe colegul său pedelist să accepte situația, pentru că “aceasta înseamnă constructivism” (cu termenul folosit înainte de Predoiu). Frunzăverde critica astfel luptele interne din ACL, care au alimentat mereu speculații privind o posibilă înlocuire a lui Iohannis ba cu Predoiu sau Antonescu, ba cu Udrea sau Macovei, speculații generate nu atât de prestația slabă a lui Iohannis în “precampanie”, cât de orgoliile rănite ale altor pretendenți la statutul de prezidențiabil suprem al dreptei.

Una peste alta, așadar, nu e de mirare că politicienii nici nu cunosc sensul termenului de “constructivism” și chiar când cred că el are legătură cu ideea de “a fi constructiv”, îl traduc aproape automat fie prin “blat cu justificări înalte”, fie prin “combinatorică de moment”.