CE începe lucrul la noul raport MCV: Procesul de monitorizare a obiectivelor impuse României, complex

Experții Comisiei Europene care se ocupă de întocmirea raportului Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) au explicat, pentru MEDIAFAX, că procesul de monitorizare a obiectivelor impuse României este atât de complex, încât s-a început deja lucrul la raportul din 2016.

Conform surselor citate, pentru întocmirea unui astfel de raport, Comisia Europeană organizează trei misiuni în România, în diferite zone ale țării.

“De obicei, o astfel de misiune are loc în primăvară, una în toamnă și una spre sfârșitul anului. Fiecare durează aproximativ o săptămână. În România, delegațiile vizitează atât Bucureștiul cât și alte orașe ale țării pentru a-și forma o impresie de ansamblu asupra situației din toată țara. În ultimii ani am vizitat, spre exemplu, Iași, Constanța sau Cluj”, au precizat reprezentanții CE.

Ei au precizat că echipa care se ocupă de întocmirea raportului este alcătuită din șase persoane, care lucrează și pe alte probleme de justiție și de afaceri interne și cărora li se alătură, în cadrul procedeelor de evaluare, și personal de la mai multe servicii și departamente ale CE.

“Comisia are un număr de persoane al căror rol principal constă în coordonarea procesului MCV. Aceștia au un background professional variat, dar au expertiză comună pe problemele care privesc aspecte judiciare, lupta împotriva corupției și a crimei organizate. Aceștia se află atât la sediul Comisiei cât și la cel al Reprezentanțelor Comisiei Europene din România și Bulgaria“, au adăugat experții.

În cadrul vizitelor făcute în teritoriu, reprezentanții grupului care se ocupă de MCV discută cu membri din Guvern, din Parlament, dar și din sistemul judiciar și din diferite organizații non-guvernamentale.

De asemenea, aceștia se întâlnesc și cu ambasadorii statelor membre UE, care le împărtășesc experiențele în urma interacțiunii cu sistemul din România.

Printre ONG-urile cu care colaborează CE se numără, potrivit surselor citate, Transparency International, Expert Forum, AID Romania, Funky Citizens, Freedom House și Centrul pentru Resurse Legale, precum și o serie de asociații profesionale din mediul afacerilor.

Experții au precizat că, în pofida instituirii raportului anticorupție de anul trecut pentru toate statele membre, MCV are în continuare rolul său.

Întrebați dacă MCV este eficient, în condițiile în care mai mulți politicieni consideră că acesta este folosit ca un instrument politic pentru a bloca aderarea României la Spațiul Schengen, experții CE au precizat că mecanismul este încă necesar României “pentru a ajuta țara să realizeze reformele necesare pentru ca cetățenii să aibă încredere în sistemele judiciare”.

Anul acesta este primul în care Comisia Europeană a făcut public raportul direct către mass media, fără a organiza o conferință de presă, reprezentanții Comisiei Europene susținând că informațiile vor fi oferite prin reprezentanțele Comisiei din țările gazdă și direct la sediul Comisiei pentru “toți cei care le solicită”.

Raportul MCV publicat miercuri este unul pozitiv pentru România, fiind lăudată activitatea instituțiilor judiciare, ANI, DNA, ÎCCJ și CSM, cele mai multe critici fiind la adresa Parlamentului, în special pentru neridicarea imunității unor parlamentari, dar și a Avocatului Poporului.

Parlamentul primește cele mai multe “bile negre” în raportul MCV pentru România. Una dintre nemulțumiri vizează nerespectarea de către Parlament a hotărârilor Curții Constituționale care a dat, în 2014, o serie de decizii pornind de la posibile amendamente la Constituție, la modificări ale codurilor penale sau referitor la incompatibilități.

De asemenea, Avocatul Poporului este criticat pentru necontestarea unor OUG. Ca și precedentele rapoarte sunt amintite ordonanțele de urgență, menționându-se faptul că CC a criticat numărul acestora precum și nerespectarea criteriilor de urgență.

Dincolo de aceste critici, concluziile ultimului raport arată că, în perioada scursă de la rapoartele MCV anterioare, România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor. Prim vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a declarat că România este “pe drumul bun”, în timp ce președintele Jean-Claude Juncker și-a exprimat speranța că România va continua pe calea reformelor și va putea ieși din program în cursul mandatului actualei Comisii.

În schimb, raportul Bulgariei a fost negativ, experții europeni notând că Sofia a înregistrat progrese într-un ritm lent în ceea ce privește reforma justiției și noi pași sunt necesari pentru combaterea corupției și crimei organizate.

Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost instituit pentru prima (și singura) dată în 2007, ca urmare a faptului că în momentul aderării la UE România și Bulgaria prezentau încă unele deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției și, în cazul Sofiei, a crimei organizate care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii.

Comisia a gândit acest mecanism ca un sprijin pentru România și Bulgaria în eforturilor lor de remediere a acestor deficiențe. Totodată, MCV are rolul de a verifica periodic progresele înregistrate de cele două țări.