Ce-i de facut cu atatia bani?

Majoritatea publicatiilor economice din aceasta saptamana s-au referit la actuala criza a petrolului din perspectiva implicatiilor pentru consumatori. The Economist vede insa lucrurile si din alta perspectiva – aceea a tarilor producatoare de petrol. Pentru ele, un pret in jur de 50 de dolari pe baril inseamna acum aproape o triplare a castigurilor obtinute de OPEC din exportul de titei in 1998, cand barilul costa 10 dolari. 

Economistii incep sa se intrebe ce impact vor avea acesti petrodolari asupra echilibrului economic mondial. Pe vremea boom-ului petrolier al anilor ‘70, tarile OPEC au cheltuit o gramada de bani pe proiecte de infrastructura grandioase, unele inutile, iar o alta mare parte au depozitat-o in bancile occidentale. Aceasta a permis valul de imprumuturi date cu usurinta statelor in curs de dezvoltare, care le-a creat acestora datorii uriase, mare parte neplatite nici acum, iar bancilor – un portofoliu de credite neperformante.

De data aceasta, pericolul unor astfel de distorsiuni este mult mai redus. Pe de o parte, nici câstigurile obtinute de tarile OPEC din exportul de titei scump nu vor mai fi atât de mari ca in anii ‘70. Pe de alta parte, sunt sanse mari ca modul de cheltuire a sumelor respective sa fie mult mai prudent decat atunci: marii exportatori din Golful Persic, in special Arabia Saudita, vor folosi banii in principal ca sa-si reduca datoria publica si sa-si echilibreze bugetele. 

Mai greu de anticipat este impactul petrodolarilor pe pietele financiare internationale. Au aparut deja speculatii ca unii membri ai cartelului petrolier, inclusiv Arabia Saudita, vor evita sa mai plaseze fonduri in bancile din SUA sau pe pietele financiare, din cauza climatului de suspiciune de dupa 11 septembrie legat de potentialele surse de finantare a terorismului. 

Unde vor fi „parcati“ atunci noii petrodolari? Parte din membrii OPEC vor urma exemplul Norvegiei, care are 140 de miliarde de dolari, venituri din export de petrol, depozitate in fonduri offshore; astfel de fonduri sunt, in principiu, utile pentru sterilizarea cantitatilor de valuta care altfel ar crea presiuni inflationiste si bune ca rezerve pentru zile negre. Cat despre investitiile in strainatate, expertii sustin ca, daca in ultimii cinci ani, cele sase mari economii din Golf au acumulat active de 30 de miliarde de dolari in strainatate, anul acesta si la anul cifra va creste cu inca 80 de miliarde. Pare mult, dar nu suficient ca sa conteze la scara economiei globale. In fond, aceasta e acum mult mai mare decat in anii ‘70 si, pentru moment, nu are a se teme de inca o criza a petrodolarilor.