Ce faci dacă AI-ul pe care ți-ai construit afacerea devine inaccesibil peste noapte?

Apare întrebarea: cum gestionezi, ca organizație, situația în care ai investit masiv într-o tehnologie, ai construit procese în jurul ei, iar la un moment dat aceasta devine inaccesibilă din cauza unei decizii geopolitice?, a spus Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.

Ce se întâmplă dacă o companie investește ani de zile în dezvoltarea unor procese bazate pe inteligență artificială, iar tehnologia pe care se bazează devine, dintr-o decizie geopolitică, inaccesibilă peste noapte? Este o întrebare care începe să preocupe tot mai mult liderii companiilor, pe măsură ce AI devine parte integrantă din infrastructura de business. Pentru Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, adevărata provocare a inteligenței artificiale nu mai este implementarea ei, ci dependența pe care organizațiile o dezvoltă față de furnizorii globali de tehnologie.

„Din punct de vedere tehnic, implementarea poate fi relativ ușoară, însă eu fac legătura dintre implementare și geopolitică”, spune Radu Hanga. Acesta face referire la deciziile recente prin care anumite modele de inteligență artificială au fost supuse unor restricții de utilizare în funcție de interese geopolitice, subliniind că astfel de situații pot schimba radical planurile unei organizații. „Apare întrebarea: cum gestionezi, ca organizație, situația în care ai investit masiv într-o tehnologie, ai construit procese în jurul ei, iar la un moment dat aceasta devine inaccesibilă din cauza unei decizii geopolitice?”

În opinia sa, riscul nu este foarte diferit de dependența pe care companiile o au deja față de alte platforme software, însă până acum acestea nu au fost privite prin această lentilă. „Se aplică inclusiv la Microsoft Excel. Doar că până acum nu am privit astfel de tehnologii prin prisma geopoliticii”, adaugă  Radu Hanga.

Din această perspectivă, una dintre întrebările pe care boardurile ar trebui să și le pună este cât de pregătite sunt companiile pentru un astfel de scenariu și dacă există soluții de rezervă în cazul în care furnizorul unei tehnologii-cheie devine indisponibil. Totodată, Radu Hanga consideră că influența inteligenței artificiale în procesele decizionale este deja mai mare decât pare la prima vedere și că organizațiile ar trebui să fie mai transparente în privința utilizării ei. „Dacă primesc un memorandum redactat de o mașină, mi se pare normal ca acest lucru să fie menționat”, susține Radu Hanga. În opinia sa, așa cum conținutul generat cu ajutorul AI este marcat pe platformele sociale, aceeași practică ar putea deveni o normă și în mediul corporativ. Nu pentru a limita utilizarea tehnologiei, ci pentru ca decidenții să știe cum a fost produsă informația pe care își bazează hotărârile. O altă preocupare exprimată de președintele BVB este concentrarea tot mai mare de putere în jurul câtorva companii globale de tehnologie. Dacă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, Statele Unite au reușit să limiteze monopolurile industriale prin legislație, astăzi provocarea este mult mai complexă, deoarece monopolurile sunt globale, iar mecanismele de control au rămas, în mare parte, naționale.

„Astăzi însă trăim într-o lume în care monopolurile sunt globale. Guvernele naționale nu mai au același interes să intervină împotriva unor monopoluri globale. Prin urmare, am avea nevoie de instituții globale care să poată gestiona monopolurile globale. Iar în acest moment nu avem astfel de mecanisme.” În același timp, Radu Hanga atrage atenția că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale pune presiune și pe cadrul de reglementare, care nu reușește să țină același ritm cu tehnologia.

„Cred că trăim într-o lume în care cadrul juridic actual începe să nu mai fie compatibil cu instrumentele pe care le dezvoltăm. Și am sentimentul că va dura până când legislația va reuși să țină pasul.”

Dincolo de tehnologie și reglementări, una dintre cele mai profunde schimbări va fi însă redefinirea valorii muncii intelectuale. Într-o lume în care rapoartele, strategiile sau analizele pot fi generate în câteva minute, avantajul competitiv nu va mai veni din capacitatea de a produce documente, ci din abilitatea de a transforma ideile în rezultate. „Vom avea din ce în ce mai multe cuvinte și din ce în ce mai puțină atenție pentru ele. În schimb, valoarea oamenilor care livrează rezultate concrete va crește.” Astfel, discuția despre inteligența artificială nu mai poate fi redusă la eficiență sau automatizare. Pentru liderii companiilor, AI devine un subiect care ține de strategie, guvernanță și reziliență. Într-o lume în care accesul la tehnologie poate fi influențat de decizii politice și economice, cea mai importantă întrebare nu mai este dacă o organizație folosește inteligența artificială, ci cât de dependentă a devenit sau va deveni de aceasta.