Ce face diferența dintre profit și piedere pe piața materialelor de construcții

Anul trecut a adus vești mai bune pentru companiile care produc materiale de construcții, după ce în 2013 și 2014 mai mult de o treime din cele 51 de companii din domeniu au înregistrat pierderi. Ce face diferența dintre profit și piedere într-o piață în care contează deopotrivă apetitul pentru cheltuieli al firmelor și al populației?

Peste 7.000 de angajați și afaceri anuale de peste 3 miliarde de lei reunesc cele 51 de companii din domeniul mortarelor, vopselelor și polistirenului. Mai mult de o treime dintre aceste firme au înregistrat pierderi în 2014, astfel încât minusurile lor cumulate au depășit 110 milioane de lei, în timp ce firmele care au făcut profit au câștigat 144 de milioane de lei.

„Au fost ani foarte grei după izbucnirea crizei economice pentru mulți jucători din piață, pentru că sectorul construcțiilor a fost cel mai afectat. Noi am avut însă inspirația și curajul să investim masiv în această perioadă. Am considerat – și nu am greșit – că investițiile în tehnologie de ultimă oră, superautomatizată, ne vor ajuta să avem costuri operaționale mult mai mici decât competitorii noștri“, spune Marcel Bărbuț, CEO al AdePlast. Pe parcursul ultimilor ani antreprenorul Marcel Bărbuț a mizat pe investiții de peste 20 de milioane de euro în linii de producție de ultimă generație.

AdePlast se laudă cu o producție și profitabilitate de invidiat nu numai pentru competitorii săi locali, ci și pentru reprezentanțele locale ale unor companii internaționale. În 2014, AdePlast avea 270 de angajați, fiecare dintre aceștia generând o producție de 1,113 milioane de lei și un profit de peste 55.500 lei. Creșterea eficienței în toate fabricile și zonele de activitate ale firmei este urmarea atenției dată detaliilor: în fabrica de adezivi de la Ploiești, de pildă, sunt folosite cântare pentru a nu înregistra timpi morți în timpul producției. Iar pentru a eficientiza la maximum transporturile, camioanele sunt încărcate până la jumătate cu „prafuri“, adică adezivi și mortare uscate, iar deasupra sunt așezate pachete cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de aer; polistirenul este foarte ușor dar ocupă mult spațiu, iar transportul său individual ar fi prea scump.

Iar toate aceste calcule sunt importante pentru Bărbuț; rezultatul este că AdePlast se laudă cu o producție și profitabilitate de invidiat. Alte firme competitoare, pe piața de polistiren, au productivitatea pe angajat de câteva ori mai mici: în 2014, Hirsch a avut un profit pe muncitor de aproape 24.000 de lei, iar în cazul Genderka profitul pe angajat a fost de 25.600 lei. Diferența este și mai mare față de companii ca Isopor, unde profitul pe muncitor a fost de 822 lei (la o producție de aproape 470.000 lei), iar în cazul Equator profitul pe muncitor a fost de 584 de lei. În domeniul polistirenului, din cele 20 de firme, opt au înregistrat pierderi. Ponderea este și mai mare în domeniul mortarelor și al adezivilor, unde din 23 de concurenți zece au înregistrat pierderi în 2014.

Domeniul vopselurilor pare a nu fi la fel de încurcat ca piața polistirenului sau a mortarelor, devreme ce din 16 firme doar trei înregistrează pierderi. Anul trecut s-a făcut simțită o revigorare a domeniului, așa cum declara, pentru ZF, Laurențiu Lupușor, directorul general al producătorului de materiale de construcții Baumit România, deținut de grupul austriac Schmid Industrie Holding. Iar respectiva revigorare ar trebui să se reflecte în rate de creștere cuprinse între 5 și 10% anual. „Semnalele sunt foarte solide. În primul rând, eu simt o revigorare în ceea ce privește gândirea investitorilor. S-a reajuns la un moment în care nu mai există acea teamă de a investi în construcții“, spunea Lupușor.

Totuși, doar o parte din companii au anunțat rezultatele anului trecut. Proprietarul AdePlast spune că piața produselor destinate termoizolațiilor crește într-un ritm al ei, care pare să se intensifice odată cu apropierea de anul 2020, când – cel puțin teoretic – ar trebui să fie deja reabilitate din punct de vedere al consmului de energie termică toate clădirile. „Nu este vorba numai de această țintă, cât mai ales de mentalitate. Oamenii conștientizează de la un an la altul ca reducerea costurilor cu încălzirea și confortul propriu-zis oferit de o locuință reabilitată termic sunt necesare. În plus, creșterea valorică a vânzărilor pe acest segment provine și din faptul că sunt folosite materiale de mai bună calitate, deci la prețuri mai mari“, declară Marcel Bărbuț.