Ce este controversatul Consiliu al Păcii lansat de Trump la Davos și cum este el văzut în Ungaria și Polonia

Președintele american Donald Trump a semnat ieri carta pentru lansarea oficială a inițiativei sale a „Consiliului Păcii“ în Davos, anun­țând că „vom avea pace în lume“.

Trump a descris anterior orga­nismul nou-format ca fiind probabil „cel mai prestigios consiliu format vreodată“. Consiliul își are originea în planul de încetare a focului în Gaza alcătuit din 20 de puncte, susținut de Consiliul de Securitate al ONU, însă acesta a fost extins cu mult dincolo de mandatul său inițial.

Aproximativ 35 de țări se angaja­seră să adere la acest consiliu, 60 pri­mind invitații, potrivit oficialilor ad­mi­nistrației Trump. Președintele a sugerat că acest consiliu va colabora cu ONU pentru încheierea conflicte­lor din întreaga lume, existând suspi­ciuni că acesta ar putea fi un plan de înlocuire a ONU.

Trump va servi ca președinte al con­siliului pe termen nelimitat, potri­vit cartei semnate. Pentru a operațio­naliza viziunea consiliului, a fost con­stituit un board executiv, compus din li­deri cu experiență din diploma­ție, dez­voltare, infrastructură și strategie economică. Printre membrii acestuia se numără Marco Rubio, Steve Wit­koff, Jared Kushner și Sir Tony Blair.

Printre țările care au acceptat in­vi­tația de a adera la consiliu se numă­ră Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Iordania, Qatar și Egipt. Turcia și Ungaria au acceptat de asemenea să participe, ca și Marocul, Pakistan, Indonezia, Ko­sovo, Uzbekistan, Kazahstan, Para­guay și Vietnam, dar și Armenia, Azerbaidjan și Belarus.

Președintele rus Vladimir Putin a menționat posibiliatea utilizării acti­ve­lor rusești înghețate în SUA pen­tru a plăti comisionul de 1 miliard de dolari pentru un loc permanent. Statele membre va trebui să plă­tească 1 miliard de dolari fiecare pentru un astfel de loc.

Unele țări nu și-au anunțat decizia, în timp ce altele au respins invitațiile.

Norvegia, Suedia și Franța au res­pins invitațiile, iar premierul slo­ven Robert Golob a declarat că nu a venit încă vremea pentru acceptarea invitației.

Consiliul Păcii este unul extrem de controversat. Diplomați, oficiali și lideri mondiali și-au exprimat îngrijo­rările privitoare la mandatul extins al acestuia, la poziția de președinte pe termen nedefinit deținută de Trump și posibilele daune pe care le-ar pro­voca activității ONU, notează CNN.

Comentariile lui Trump conform cărora consiliul „ar putea“ înlocui ONU au amplificat îngrijorările că a­cesta ar putea deveni un vehicul prin care el ar putea înlocui organismul înființat cu 80 de ani în urmă pentru a menține pacea globală.

Din Europa de Est, premierul maghiar Viktor Orban a acceptat cu brațele deschise invitația care i-a fost adresată de Trump, însă taxa de 1 miliard de dolari pe care Ungaria ar trebui s-o plătească pentru un loc permanent în cadrul Consiliului iscă semne de întrebare în condițiile spiralei datoriilor cu care se confruntă țara.

Orban a afișat cu mândrie scrisoarea primită de la Trump, declarând „Unde este Trump, este pace“, scrie Daily News Hungary.

Din Polonia, Marcin Przydacz de la Biroul Președintelui a confirmat că Karol Nawrocki a primit invitația de a se alătura Consiliului Păcii, potrivit The Warsaw Voice.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat că aderarea Poloniei la o organizație internațională necesită acordul Consiliului Miniștrilor și ratificare din partea Camerei Inferioare a Parlamentului. „Guvernul va fi ghidat exclusiv de interesele și securitatea statului polonez“, a declarat acesta.

Przydacz a anunțat că președintele Nawrocki a discutat cu Donald Tusk și că încă nu a fost luată nicio decizie.

În Davos, ministrul de finanțe polonez Andrzej Domanski a fost întrebat dacă Polonia poate plăti taxa de 1 miliard de dolari. „Nu spun da, nu spun nu“, a declarat acesta, conform Business Insider.

Calitatea de membru are un cost, iar Biroul Președintelui nu are un miliard de dolari disponibil. Prin urmare, este necesară implicarea guvernului.

Prezența Poloniei în acest consiliu depinde de cursul de schimb al dolarului. Demografia, fertilitatea scăzută, dar și bugetul de stat sunt obstacole, scrie biznez.wprost.pl.