Ce au însemnat cei cinci ani de Afaceri de la zero și ce fac astăzi câțiva dintre primii antreprenori care și-au spus povestea în cadrul acestui proiect?

În cei cinci ani de Afaceri de la zero, proiectul Ziarului Financiar susținut de Banca Transilvania, peste 1.300 de antreprenori și-au spus cu emoție povestea de viață și de business în fața camerelor și a jurnaliștilor ZF, urmând ca experiențele, dorințele, realizările și planurile lor de viitor să fie așternute pe hârtie. Astfel, cinci ani de Afaceri de la zero înseamnă și peste 200 de articole publicate în paginile Ziarului Financiar și ale Business Magazin.

Dacă ne uităm în urmă, acum cinci ani, mai precis, la luna mai din anul 2019, nu pare că a trecut atât de mult. Însă, în acești cinci ani, multe povești au fost aflate, ascultate și spuse mai departe prin proiectul Afaceri de la zero, o emisiune în care rolul principal a fost, este și va fi jucat de micul antreprenor român. Dar ce înseamnă, statistic, Afaceri de la zero, proiectul Ziarului Financiar susținut de Banca Transilvania? În cinci ani de Afaceri de la zero, peste 1.300 de antreprenori și-au spus cu emoție povestea de viață și de business în fața camerelor și a jurnaliștilor, urmând ca experiențele, dorințele, realizările și planurile lor de viitor să fie așternute pe hârtie. Astfel, cinci ani de Afaceri de la zero înseamnă și peste 200 de articole publicate în paginile Ziarului Financiar și ale Business Magazin, revista săptămânală a Ziarului Financiar.

Cei cinci ani de Afaceri de la zero au adus, în fiecare săptămână, de luni până vineri, câte o nouă poveste. Tineri, abia ieșiți de pe băncile școlii sau foști angajați în corporații ori oameni veniți din diverse alte domenii au avut curajul să spună da, să dea curs pasiunii, chemării lor și au făcut business cu multă dragoste și implicare, renunțând la viața pe care o știau înainte și îmbrățișând-o pe cea de antreprenor. Astăzi, prin proiectul Afaceri de la zero, realizat cu sprijinul Băncii Transilvania, comunitatea micilor antreprenori din România crește, ei se cunosc unii pe ceilalți, iar noi, jurnaliștii, dar și cei care privesc emisiunea și citesc poveștile lor, aflăm că există, de cele mai multe ori, poate chiar foarte aproape de noi, un om sau o echipă de oameni care creează produsul sau serviciul de care avem nevoie.

În studioul Afaceri de la zero s-a auzit de mii de ori întrebarea „Cum ai ajuns să creezi această afacere?”, iar ca prin magie, de fiecare dată, de la această simplă întrebare, s-a născut o nouă poveste. Și, așa cum știm încă din copilărie, indiferent de ce întâlnești pe drum, povestea trebuie să meargă mai departe. Așa a fost și în cazul celor mai mulți eroi ai poveștilor de business de la Afaceri de la zero – au continuat să lupte, să greșească, să învețe din greșeli, să crească și să își ducă mai departe visul. Sau să nască altele noi.

Iată ce au făcut în ultimii cinci ani câțiva dintre primii antreprenori care au pășit timid în studioul Afaceri de la zero în mai 2019!

Dan Posea, fondatorul Cozonacul.ro și al cafenelei Teto

Dan Posea este primul antreprenor din platforma video Afaceri de la Zero, cel care în mai 2019 povestea despre cum încearcă, împreună cu partenera sa de afaceri, Medeea Piron, să transforme cozonacul dintr-un produs sezonier într-unul care să meargă indiferent de anotimp. Patru ani mai târziu, el se definea ca „antreprenor în real estate și HoReCa”, fără să fi abandonat complet ideea de început, din „cozonacul.ro”.

Cafeneaua Teto există din 2018. Pandemia a fost cea mai grea perioadă pentru antreprenorul Dan Posea, iar atunci el avea atât cafeneaua Teto, cât și laboratorul de producție, unde făcea prăjituri și cozonaci. Ulterior, s-a adaptat în pandemie pe partea de brunch & breakfast pentru că a simțit acest trend, așa că a cooptat în echipă un bucătar și a dezvoltat această parte atât pe zona de livrări, cât și direct din locație. „Proiectul cu cozonaci l-am pus pe hold pentru că ne-am dat seama că acest concept trebuie industrializat.
Nu putem face față comenzilor
într-un laborator mic. M-am gândit să identific o fabrică la nivel național căreia să îi ofer rețeta și să intrăm în zona de retail cu acest produs”, a detaliat Dan Posea într-un interviu din cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Dan Posea și-a cultivat și dezvoltat spiritul antreprenorial și a reușit, chiar și în perioadele critice, să își susțină businessurile. Întâi a fost cozonacul.ro, după care a început să lucreze în imobiliare, în 2020, iar cu banii câștigați a pus pe picioare cafeneaua Teto.

Cristian Lăcraru, fondator, Școala IT

Cristian Lăcraru este un alt antreprenor veteran din proiectul Afaceri de la zero. El a venit pentru prima dată în studioul emisiunii în 2019, pentru a spune povestea proiectului său în zona de educație, Școala IT, prin care și-a propus să aducă tehnologia mai aproape de copii. Proiectul său a început cu cursuri de programare și robotică pe care profesorii Școlii IT le țineau în școli private din București, însă în ultimii ani antreprenorul s-a orientat și către crearea de conținut pentru profesori, care să poată fi introdus în predarea materiilor de la clasă. Școala IT se apropie de circa 1.000 de elevi astăzi. „Suntem într-un moment în care învățăm să folosim din ce în ce mai bine tehnologia și să facem laboratoare inteligente în școli. E important să creăm cât mai mult conținut pentru profesori pentru ca ei să poată preda materia mai departe. Tehnologia ajunge către profesori, iar ceea ce îmi doresc este ca profesorii – indiferent că predau TIC, chimie, biologie sau educație fizică – să folosească acest conținut”, spunea el în cel mai recent interviu din cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Dacă la început publicul țintă al Școlii IT îl reprezentau copiii cu vârste între 5 și 12 ani, acum, prin crearea de conținut, acesta s-a extins și către elevii clasei pregătitoare, elevii de liceu și chiar către mediul universitar. În continuare, proiectul se va concentra pe crearea de conținut pentru școli. În paralel, Școala IT va continua și cursurile de robotică și programare, însă focusul va fi pe conținutul creat pentru profesori.

Ana Raluca Chișu, fondatoarea centrului de terapie pentru copii KinetoBebe

Ana Raluca Chișu, de profesie economist, a înființat la București centrul de terapie pentru copii KinetoBebe în 2009, un proiect pornit din dorința de a fi o alternativă la ceea ce oferă sistemul de stat atunci când vine vorba de recuperarea pediatrică.

„În 2009 s-a născut KinetoBebe, dar mai important, s-a născut o nișă în România, cea de recuperare exclusiv pediatrică. KinetoBebe a fost primul centru de recuperare din mediul privat care s-a ocupat exclusiv de bebeluși și copii. Am creat o infrastructură a tot ceea ce înseamnă recuperarea copilului. KinetoBebe are astăzi trei centre de recuperare, 16 săli de kinetoterapie, cinci săli de psihologie și logopedie și două săli de salinoterapie”, povestea anul trecut antreprenoarea, care a revenit în studioul Afaceri de la zero.

În toți acești ani, Ana Raluca Chișu a construit o echipă în jurul ei, formată din kinetoterapeuți, psihologi și personal care stă alături de părinți la fiecare pas pe care îl fac în centrele de recuperare. KinetoBebe a trecut de pragul de un milion de lei cifră de afaceri, iar în următorii cinci ani, fondatoarea și-a propus o creștere economică mult mai mare.

Irina Mărășoiu, cofondatoare a brandului Pater

Familia Mărășoiu din județul Argeș produce țuică din generație în generație, iar la finalul anului 2017 a apărut brandul Pater. Povestea acestui brand a pornit cu țuica de prune, însă portofoliul Pater s-a diversificat în ultimii ani și cu alte distilate, precum rachiu de pere, mure, gutui sau struguri, lichioruri și vișinată. Anul trecut, familia Mărășoiu a deschis cea de-a doua distilerie, tot în județul Argeș. În 2017, atunci când a apărut brandul familiei Mărășoiu, în portofoliu erau doar trei produse – țuica de prună, rachiul de pere și de struguri. În timp, acesta s-a diversificat, însă țuica a rămas produsul vedetă. Produsele Pater au ajuns încă de la început în marile lanțuri de restaurante, în hoteluri, în mai multe băcănii din Capitală, dar și în aeroportul Otopeni. „Am intrat și în restaurantele multor hoteluri, dar și în restaurantele noastre cu chefi tineri, care mizează pe bucătăria tradițională reinterpretată. Suntem în circa 140 de locații din România”, spunea recent Irina Mărășoiu. De-a lungul ultimilor ani, Pater nu a schimbat designul produselor. În schimb, a fost introdusă o sticlă mai mică, de 0,5 l, cu o etichetă identică a celei mari, de 0,7 l, pentru a putea fi integrată mai ușor în zona de cadouri.

Aaron Balazs, fondatorul Bikkla și Pine Lines

Aaron Balazs, un antreprenor din Gheorgheni, județul Harghita, a pornit de la zero, acum șase ani, proiectul Bikkla, un centru de închiriere de biciclete electrice în zona Lacul Roșu și a adus alături de el trei parteneri francizați în zona Transilvaniei și 50 de biciclete electrice. Înainte de a porni acest proiect antreprenorial, Aaron Balazs se gândea să plece în Austria împreună cu familia lui, însă a hotărât să dea o șansă ideii sale de business. Planul lui era încă de la început francizarea businessului.

Astăzi, Bikkla încă funcționează, însă antreprenorul harghitean a pariat și pe un alt proiect, de data aceasta, în zona de inteligență artificială. Pine Lines, proiectul fondat de Aaron Balázs în urmă cu câteva luni, își propune să ajute antreprenorii să includă tehnologia ChatGPT în viața lor de zi cu zi, astfel încât să își crească eficiența în business.

„Mama mea culege rețete din zona Transilvaniei și ne-am dat seama că putem să facem un chatbot pe bază de inteligență artificială care să îți recomande rețete. Am pornit cu 1.000 de euro și acum avem un chatbot care recomandă rețete din Ardeal. Pe lângă asta ne-am dat seama că sunt foarte mulți antreprenori care au preconcepții despre inteligența artificială sau pur și simplu nu știu cu ce se mănâncă și ne-am dat seama că există un gol pe piață. Ne-am propus să facem niște workshop-uri pentru antreprenori de utilizare a inteligenței artificiale, în principiu, de ChatGPT, ceea ce am și făcut. Am ajuns la peste 300 de antreprenori. În iunie vom avea primul workshop în București”, a povestit Aaron Balázs.

El a hotărât să dezvolte acest proiect pentru că businessul inițial, cel cu închirierea de biciclete, era unul sezonier, iar veniturile încasate nu erau constante.