Business Hi-Tech

Ce au în comun inteligența artificială și longevitatea?

25 octombrie 2024 · 18 min de citit

Într-o lume în care inteligența artificială (AI) și tehnologiile emergente au început să redefinească modul în care trăim și lucrăm, liderii din toate domeniile trebuie să se adapteze rapid. Aceasta a fost esența discursurilor susținute la IQ Digital Summit Oradea de două personalități influente în domeniul inovației și leadershipului: Cassie Kozyrkov, fost Chief Decision Scientist la Google, și Riaz Shah, profesor de practică pentru inovație și leadership la Hult International Business School. De asemenea, Marius Moga a venit cu perspectiva creativ-românească asupra fenomenului. Cum transformă AI și noile tehnologii economiile globale, locurile de muncă și chiar viețile noastre personale?

În 2023, am ajuns să creăm un nou embrion folosind o celulă stem”, este una dintre afirmațiile surprinzătoare poate pentru unii care s-au regăsit și în discursul profesorului Riaz Shah, unul dintre speakerii principali ai evenimentului IQ Digital Summit, organizat recent la Oradea. Acest progres revoluționar în biotehnologie vine cu implicații majore pentru viitorul sănătății umane și al longevității. Shah a subliniat că, datorită descoperirilor din acest domeniu, este posibil ca speranța de viață să crească până la 120 de ani, iar acest lucru aduce cu sine întrebări importante mai ales în ceea ce privește organizarea vieților noastre. „Ce veți face cu cei 30 de ani în plus de viață sănătoasă?” a întrebat el publicul. Este clar că, odată cu creșterea longevității, va fi nevoie de o regândire a etapelor de viață, în special a conceptului de pensionare. „Nu poți trăi până la 120 de ani și să nu lucrezi până la cel puțin 80”, a adăugat profesorul, subliniind că va fi necesar un nou echilibru între perioadele de muncă, învățare și timp liber. „Să lucrăm până la în jur de 60 de ani, să ne retragem într-o rulotă, să jucăm golf și să murim – asta nu mai funcționează. Este foarte dificil să înveți destul în primii 20 de ani pentru a continua încă 80. Și este dificil să lucrezi doar 40 de ani și să câștigi suficient pentru a trăi încă 40 de ani. Acest model este deja depășit, cred eu. Așadar, trebuie să regândim lucrurile. Trebuie să privim situația altfel și să spunem că da, va exista o perioadă de învățare la început, dar după aceea, de-a lungul vieții, voi petrece timp învățând, lucrând și jucându-mă, toate în mod echilibrat. Nu are sens să încerci să urci pe Everest când ești la pensie, la 60 de ani. Ar trebui să o faci la 40. Ia-ți timp și fă asta.” Shah a oferit și propriul său exemplu: la 62 de ani, i se pare absurd să se retragă din activitate. „De ce să nu lucrez atâta timp cât sunt sănătos? Companiile care își dau seama de asta și care valorifică această schimbare vor avea mai mult succes. Pe măsură ce lumea se schimbă rapid, companiile trebuie să se adapteze și ele rapid. Problema este că, cu cât ești mai de succes, cu atât îți este mai greu să te adaptezi. Asta este valabil și pentru companii, și pentru lideri. Cu cât ai mai mult succes, cu atât îți este mai greu să schimbi ceva. Oamenii de succes au 50 de motive pentru care nu vor să schimbe nimic.” Companiile vor trebui să găsească modalități de a valorifica aceste perioade prelungite de muncă, iar liderii vor trebui să fie mai flexibili și să creeze un mediu care să susțină angajații pe termen lung. Shah a subliniat că va fi necesar un echilibru mai mare între muncă, învățare și timp liber, iar carierele noastre vor trebui să fie adaptabile pe tot parcursul vieții.

Shah a vorbit și despre una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societățile dezvoltate: scăderea natalității. „Rata de înlocuire necesară pentru a menține o populație constantă în țările dezvoltate este de 2,1 copii per femeie. Cu toate acestea, în multe țări, natalitatea a scăzut dramatic. În urmă cu 50 de ani, femeile aveau în medie aproape cinci copii, dar acum această cifră este sub jumătate și se așteaptă să scadă și mai mult”, a explicat el. El a oferit exemplul Italiei, unde rata natalității a scăzut la 1,2 copii per femeie. „Populația Italiei, acum de 60 de milioane, se va reduce la o treime în doar două generații. Singurul motiv pentru care populația nu a scăzut încă este imigrația, dar fără aceasta, Italia ar fi în declin,” a spus Shah, adăugând că România se confruntă cu o situație similară. „România are acum una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din ultimii 134 de ani.” Imigrația devine un factor esențial în compensarea declinului demografic, dar acest fenomen aduce și provocări economice și sociale. În România, populația a crescut cu 10.000 de persoane în 2023, însă această creștere a fost susținută de 82.000 de imigranți, fără de care România ar fi pierdut 70.000 de locuitori. Aceasta reflectă o tendință globală, iar Shah a avertizat că aceste schimbări vor avea implicații serioase asupra economiei și asupra modului în care companiile își gestionează resursele umane. „România are acum cu 735.000 mai multe persoane peste 65 de ani decât sub 50 de ani, ceea ce înseamnă că societatea îmbătrânește rapid. Acest fenomen va duce la creșterea impozitelor și la prelungirea perioadei de lucru. Mulți dintre cei din această sală probabil se vor pensiona aproape de 80 de ani”, a concluzionat Shah. Pe lângă schimbările demografice, diferențele culturale și generaționale dintre piețele dezvoltate și cele emergente reprezintă o provocare majoră pentru companiile care își extind activitatea la nivel internațional. Shah a subliniat că piețele din Asia și Africa sunt în plină expansiune, cu populații tinere și în creștere, în timp ce țările din Europa și America de Nord se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației. „Dacă sunteți o companie din Japonia, Germania sau România și încercați să vindeți în Africa sau Asia, aveți de înfruntat nu doar o diferență culturală uriașă, dar și o diferență de generații. De exemplu, un german de 47 de ani încearcă să vândă unui nigerian de 19 ani. Practic, ar putea fi bunicul său. Acest lucru schimbă complet dinamica interacțiunii și abordarea vânzărilor pe aceste piețe”, a explicat Shah.

Momentele Gutenberg, în curând, business as usual. În cadrul prezentării sale, Riaz Shah a abordat și schimbările de atitudine a angajaților în ceea ce privește locul de muncă, cerințele acestora și efectele tehnologiei asupra industriei. El a subliniat că angajații, mai ales în contextul postpandemic, cer tot mai multă flexibilitate în ceea ce privește locul și modul de lucru. „Un sondaj realizat de fostul meu angajator, EY, în 22 de țări a arătat că angajații cer tot mai multă flexibilitate – unde lucrează, ce muncă fac, când lucrează și cu cine. Deși nu este ușor pentru un angajator să ofere toate aceste lucruri, cu cât oferi mai multă flexibilitate, cu atât angajații vor fi mai implicați și mai dispuși să rămână în companie.” Un alt factor de schimbare identificat de Shah este impactul rețelelor sociale asupra vieții profesionale și personale. „În Nigeria, oamenii petrec în medie peste patru ore pe zi pe rețelele sociale, chiar și bunicile!” În România, media este de aproximativ două ore pe zi, conform tendințelor globale. Această utilizare intensă a rețelelor sociale a transformat modul în care angajații își petrec timpul liber și interacționează cu lumea din jurul lor. Totuși, Shah a remarcat că persoanele mai în vârstă sunt mai puțin predispuse să utilizeze rețelele sociale la fel de intens. Una dintre cele mai mari schimbări pe care Shah le-a evidențiat a fost transformarea pieței muncii prin AI și automatizare. Tehnologia continuă să perturbe industrii întregi. Shah a numit acest fenomen „momente Gutenberg”, făcând o paralelă cu revoluția adusă de tiparul lui Gutenberg. Schimbările tehnologice rapide sunt acum exponențiale, exemplificate de creșterea performanței cipurilor NVIDIA, care a crescut de o mie de ori în ultimii opt ani. El a prezentat exemple clare despre cum aceste tehnologii preiau deja multe dintre sarcinile repetitive din industrii variate, de la centrele de apeluri la programare. „Vom vedea roboți vorbind cu clienții,” a explicat Shah, adăugând că AI va înlocui o mare parte din sarcinile de nivel unu, cum sunt cele din centrele de apeluri. „AI nu va prelua toate locurile de muncă, dar multe sarcini vor fi automatizate.” El a oferit un exemplu din sectorul tehnologiei: „Amazon spune că asistentul lor AI le-a economisit 4.500 de ani de dezvoltare. Mulți dintre acei programatori nu vor mai avea locuri de muncă.” Shah a subliniat faptul că, deși performanța asistată de AI poate crește cu până la 40%, această eficiență vine cu un preț: „Diversitatea ideilor și creativitatea au scăzut cu 40%. Dacă toată lumea folosește aceleași unelte AI, vom obține aceleași răspunsuri.” Unul dintre punctele cele mai puternice ale discursului lui Shah a fost dilema etică și morală pe care o aduce AI. „Stephen Hawking a spus că ascensiunea AI va fi cel mai bun sau cel mai rău lucru care s-a întâmplat vreodată umanității”, a declarat el. Deși AI are potențialul de a vindeca boli devastatoare precum Alzheimer și cancerul, tehnologia aduce și provocări serioase pentru democrație și securitate. Shah a relatat un caz tulburător în care AI a fost folosită pentru a falsifica o întâlnire pe Zoom cu opt colegi, inclusiv CEO-ul și CFO-ul unei companii, pentru a determina un angajat să transfere 25 de milioane de dolari într-un cont fals. „Toți cei opt erau falși”, a spus Shah. „Vom vedea tot mai multe astfel de escrocherii.” În fața acestor provocări, Shah a subliniat importanța unei noi abordări a leadershipului. „Cum răspunzi ca lider la aceste perturbări?” a întrebat el retoric. „Cred că sunt trei lucruri esențiale: curiozitatea, umanitatea și curajul de a face ceva concret.” El a insistat asupra nevoii de a rămâne curioși și de a pune întrebări. „În era inteligenței artificiale, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să fim mai umani”, a spus Shah. De asemenea, el a subliniat că liderii trebuie să fie dispuși să experimenteze și să accepte eșecul. Pe măsură ce AI și automatizarea continuă să redefinească lumea în care trăim, Shah a accentuat că liderii și companiile care vor avea succes sunt aceia care vor valorifica aceste schimbări și vor dezvolta strategii adaptabile. „Companiile care își dau seama de această schimbare și o îmbrățișează vor avea mai mult succes”, a concluzionat el. Fie că este vorba despre longevitatea extinsă, schimbările demografice sau provocările aduse de AI, mesajul său principal a fost clar: viitorul aparține celor curioși, umani și curajoși.

Ați lăsa AI să scrie cea mai importantă scrisoare din viața voastră și ați expedia-o fără să o citiți? De cealaltă parte a discuției despre AI, Cassie Kozyrkov, care a fost primul chief decision scientist al Google, a subliniat importanța înțelegerii critice a AI și a modului în care liderii ar trebui să pună întrebările corecte înainte de a adopta aceste tehnologii. „Nu ar trebui să vă întrebați cum funcționează acestea exact”, a spus Kozyrkov. „Cum funcționează, aproximativ, este astfel: undeva acolo sunt date, s-au învățat anumite tipare și există mult cod în spate.” În loc ca liderii să se concentreze pe detaliile tehnice ale AI, ei ar trebui să se întrebe: „La ce este folosit? Cum se definește succesul? Ce date sunt folosite și cum știm că funcționează?” Kozyrkov a subliniat, de asemenea, că AI nu este un panaceu și că liderii trebuie să fie conștienți de limitările sale. De exemplu, AI face greșeli, iar dacă nu este utilizată corect, poate amplifica erorile și prejudecățile care sunt deja prezente în date. Ea a subliniat că liderii trebuie să dezvolte obiceiuri digitale sănătoase și să își asume responsabilitatea pentru modul în care utilizează AI. „Dacă fiecare dintre voi ar primi o lampă magică cu un duh perfect, sunteți siguri că ați avea un impact pozitiv asupra lumii? Sunteți siguri că sunteți pregătiți? Sunteți siguri că gândiți suficient de profund la consecințele a ceea ce cereți? Sunteți capabili să testați ce ați creat înainte de a-l lansa? Acestea sunt abilitățile pe care trebuie să le cultivăm. Nu entuziasmul orb față de aceste unelte magice, care sunt destul de palpitante, sunt distractive. Putem face multe cu ele. Și, desigur, dacă doar voi sunteți afectați de ceea ce creați, sunteți bineveniți să vă jucați cu lampa voastră magică în colțul vostru privat și să vă bucurați de ea. Dar chestiunea cu aceste sisteme și unelte este că amplifică lucrurile. Sper că amplifică inteligența noastră, nu prostia noastră. Mai avem mult de muncă pentru a construi noi obiceiuri de încredere digitală și pentru a înțelege cum să testăm realitatea, fără a cădea pradă trucurilor magice.” Un aspect important subliniat de Kozyrkov este că AI trebuie testată riguros înainte de a fi implementată la scară largă. Ea a dat exemplul „scrisorii celei mai importante din viața ta”, întrebând publicul dacă ar avea încredere să o trimită doar bazându-se pe un sistem de AI, fără să verifice conținutul. „AI este inteligentă, dar face greșeli. Poate fi grozavă, dar poate și să nu fie”, a spus ea. Din acest motiv, liderii trebuie să învețe să verifice și să testeze în mod constant rezultatele generate de aceste sisteme pentru a se asigura că sunt conforme cu intențiile lor. Un alt punct esențial abordat de specialistă a fost impactul AI asupra locurilor de muncă și asupra rolului uman. „AI nu vine să vă ia locul de muncă. Cineva care folosește AI vine să muncească”, a declarat ea, subliniind că aceste tehnologii sunt destinate să amplifice productivitatea, nu să înlocuiască complet forța de muncă umană. „Aceste unelte ne fac pe toți mai productivi, dacă știm cum să le folosim corect. Desigur, dacă avem încredere oarbă, toți suntem mai puțin productivi, dar dacă avem curiozitatea și obiceiurile corecte, putem face multe cu aceste unelte.” În schimb, ea a avertizat că automatizarea sarcinilor repetitive este inevitabilă, și liderii trebuie să se pregătească pentru o realitate în care o parte din munca lor va fi realizată de AI. „Fiecare loc de muncă, indiferent cât de junior sau senior, are sarcini care pot fi automatizate. Și când analizați aceste lucruri, ar trebui să vă întrebați: Cât din munca mea este repetitivă, digitalizată și ușor de automatizat? Într-o lume ideală în care AI-ul ar fi perfect și ușor de folosit, ce abilități ar trebui să aibă liderii? Potrivit lui Kozyrkov, „acestea ar fi abilitățile de a pune întrebări, de a gândi profund și de a ști exact ce ceri.” Ea a subliniat importanța dezvoltării unui spirit critic și a unei înțelegeri profunde a consecințelor deciziilor. Kozyrkov a evidențiat, de asemenea, importanța testării și verificării riguroase a tehnologiei înainte de implementare. Pe măsură ce organizațiile adoptă unelte tot mai complexe, provocarea majoră va fi colaborarea și gestionarea acestei complexități. „Când toată lumea caută să folosească mai multe unelte complexe, procesul lor propriu de creație împreună cu unealta devin o combinație foarte complexă. Cum poți avea încredere că știu ce fac? Cum colaborezi în astfel de condiții?” Cassie a comparat evoluția AI cu un adolescent, plin de potențial dar încă în dezvoltare: „Tehnologia se află acum într-o fază adolescentină. E stângace, are aparat dentar. Și într-o zi va fi mult mai bună decât este acum.” Ea a concluzionat că, pentru a conduce cu succes într-o lume condusă de AI, liderii trebuie să fie pregătiți să îmbrățișeze noua realitate digitală. „Dacă avem obiceiurile corecte și curiozitatea potrivită, putem face extrem de multe cu aceste unelte”, a subliniat ea.

Cum schimbă AI industria muzicală – o perspectivă românească. Marius Moga, unul dintre cei mai cunoscuți producători muzicali din România, a vorbit în cadrul evenimentului de la Oradea despre experiențele sale când vine vorba de impactul pe care inteligența artificială (AI) îl are asupra industriei muzicale. Din punctul lui de vedere, AI poate transforma procesul creativ, economisind timp și resurse, fără a elimina însă aportul uman. „AI-ul nu trebuie văzut ca un înlocuitor pentru compozitori sau artiști, ci ca un instrument care poate accelera și îmbunătăți procesul creativ”, a spus Moga. Aplicațiile de AI cofondate recent de Marius Moga se numesc Revocalize.AI, descris ca un „Photoshop pentru voci”, și iReal, care folosește tehnologia AI pentru a genera videoclipuri cu costuri incomparabil mai mici decât producțiile tradiționale. Marius Moga vede AI-ul ca pe o unealtă care permite muzicienilor să experimenteze mai mult și să optimizeze rezultatul final într-un timp mai scurt. Aceasta aduce beneficii atât compozitorilor, cât și caselor de discuri, care pot lua decizii mai rapide cu privire la selecția pieselor pentru artiști. Unul dintre cele mai mari avantaje ale utilizării AI în muzică este eficientizarea procesului de producție. Moga menționează că AI poate simula interpretarea vocală a unui artist, permițând producătorilor să audă cum ar suna o piesă dacă ar fi interpretată de diferiți cântăreți. „În loc să chemi artiștii în studio pentru a trage demo-uri, AI-ul poate să îți ofere o simulare realistă a piesei cu diferite voci, ajutându-te să iei o decizie mai rapidă”, explică el. Acest lucru scurtează cu mult timpul de producție și reduce costurile asociate cu studiourile și angajarea artiștilor. Pentru Moga, AI-ul nu este o amenințare pentru creativitatea umană, ci un partener care permite artiștilor să exploreze noi orizonturi. „AI-ul nu poate înlocui emoțiile și autenticitatea pe care le aduce un artist într-o piesă, dar poate ajuta enorm la faza inițială de compoziție și producție”, spune el. De exemplu, AI poate genera idei de acorduri, structuri melodice sau chiar versuri de bază, pe care apoi compozitorul uman le poate dezvolta într-o piesă completă și originală. Industria muzicală globală a trecut prin numeroase schimbări în ultimele decenii, de la apariția casetelor și CD-urilor, la digitalizare și streaming. Acum, Moga vede AI-ul ca fiind următorul mare pas evolutiv. „Tehnologia a democratizat accesul la producția muzicală, iar AI-ul continuă această tendință, oferind instrumente puternice chiar și pentru cei care nu au acces la studiouri scumpe sau echipe mari de producție”, explică el. Totuși, provocările nu lipsesc. Așa cum subliniază artistul, un risc major este uniformizarea creativității. „Dacă toată lumea folosește aceieași algoritmi AI, există pericolul să obținem același tip de muzică, fără diversitate și unicitate,” avertizează el. Prin urmare, crede că este nevoie un echilibru între utilizarea tehnologiei și aportul creativ uman.

„Să lucrăm până la în jur de 60 de ani, să ne retragem într-o rulotă, să jucăm golf și să murim – asta nu mai funcționează. Este foarte dificil să înveți destul în primii 20 de ani pentru a continua încă 80. Și este dificil să lucrezi acești 40 de ani și să câștigi suficient bani pentru a trăi încă 40 de ani. Acest model este deja depășit, cred eu. Așadar, trebuie să regândim lucrurile.“

Riaz Shah, profesor de practică pentru inovare și leadership la Hult International Business School