Ce ar face majoritatea românilor cu suma de 5.000 de lei, dacă a primi-o în mod neașteptat ?

Mentalitatea se schimbă treptat și tot mai mulți români sunt interesați de felul în care își pot pune banii la treabă pentru a-și spori confortul financiar. Apetitul pentru finanțarea statului, evoluția bursei și a prețurilor la metale prețioase, care au marcat recorduri anul trecut, sunt doar câteva exemple. Totuși, procentul românilor care mizează pe investiții nu este încă foarte mare, cei mai mulți având dificultăți legate de costurile traiului de zi cu zi.

Ce ați face dacă ați primi 5.000 de lei în plus? Sunt multiple variante de răspuns, iar pentru fiecare dintre noi prioritățile se așază diferit în ierarhie. La nivel de țară însă, un studiu derulat de platforma de investiții XTB România arată care sunt preferințele românilor din mediul urban. „Am vrut să aflăm ce ar face românii dacă ar primi 5.000 de lei. Jumătate dintre respondenți au o atitudine conservatoare: 25% i-ar păstra într-un cont bancar, iar 23% i-ar ține acasă, «la saltea». 19% afirmă că i-ar investi la bursă, 12% i-ar cheltui pe bunuri sau vacanțe, iar 3% i-ar folosi pentru a-și achita datoriile. Concret, observăm o împărțire între două lumi: cea a siguranței și cea a curajului”, observă Irina Cristescu, general manager al XTB România. Astfel, jumătate dintre respondenți ar alege să țină banii aproape, în cont sau acasă, de teama pierderii lor. În realitate, acești bani nu produc nimic și chiar își pierd valoarea, mai ales într-un context inflaționist.

Devine astfel evidentă nevoia de educație financiară, pentru a înțelege că siguranța nu înseamnă doar păstrarea banilor, ci și punerea lor la lucru, adaugă Irina Cristescu. „Totuși, 19% dintre participanții la studiu, adică aproape unu din cinci, ar face pasul către bursă, ceea ce e un semn de încredere, viziune și dorință de dezvoltare financiară. Această alegere arată că mentalitatea începe să se schimbe și că investițiile devin, treptat, o opțiune reală pentru tot mai mulți români.” În cadrul cercetării derulate de companie, au fost urmărite și alte atitudini și mentalități ale românilor, legate de felul în care se raportează la salariul lor, care este percepția lor asupra economisirii și investițiilor, dar și ce oportunități au pentru a transforma această sursă de venit lunar într-un instrument de siguranță și dezvoltare financiară pe termen lung.

Pentru majoritatea românilor (45%), ideea de a munci pentru bani este asociată în principal cu efortul de a supraviețui de la o lună la alta. Doar o treime leagă munca de stabilitate financiară, numai 19% dintre respondenți văd în bani o șansă de a economisi, iar doar 4% se gândesc la posibilitatea de a investi. „Aceste rezultate arată că, pentru cei mai mulți oameni, munca rămâne strâns legată de prezent, nu de viitor.

Pentru femei, munca înseamnă, într-o măsură mai mare decât pentru bărbați, supraviețuire și stabilitate, în timp ce bărbații o asociază mai frecvent cu posibilitatea de a economisi. Această diferență arată că, dincolo de cifre, există povești de viață diferite și că drumul către siguranță financiară nu este unul ușor”, declară Irina Cristescu.

Din perspectiva vârstei respondenților, se observă o schimbare clară de perspectivă între generații: tinerii văd banii mai degrabă ca pe o oportunitate de investiții, persoanele de vârstă mijlocie caută în principal stabilitatea, iar seniorii privesc banii, într-o măsură mai mare decât celelalte categorii de vârstă, ca pe un mijloc de supraviețuire de la o lună la alta.

La întrebarea în ce măsură salariul reflectă efortul depus la locul de muncă, 47% dintre respondenți consideră că acest lucru se întâmplă într-o mică măsură, iar 12% afirmă că nu se întâmplă deloc. Potrivit reprezentantei XTB, 31% spun că salariul reflectă efortul în mare măsură, iar doar 10% consideră că remunerația reflectă pe deplin munca depusă. Astfel, doar patru din zece români simt că salariul lor este proporțional cu efortul depus, în timp ce majoritatea nu sunt de acord cu această afirmație. Studiul derulat de XTB mai arată că bărbații sunt mai mulțumiți decât femeile de salariul primit raportat la efort, iar cei mai mulțumiți sunt tinerii. Totuși, după vârsta de 35 de ani, nivelul de satisfacție salarială începe să scadă.

Respondenții au fost întrebați și ce fac cu banii rămași după achitarea cheltuielilor. Puțin peste o treime (39%) reușesc să economisească, 33% spun că nu le mai rămân bani după acoperirea cheltuielilor (în special persoanele peste 56 de ani), 18% îi cheltuie pe mici plăceri (mai ales tinerii), iar doar 10% investesc banii rămași.

Dintre cei 39% care reușesc să economisească, 23% spun că fac acest lucru lunar, 39% din când în când, iar 26% foarte rar. „Este interesant de observat că, deși mulți români încă se luptă să își acopere cheltuielile lunare, apar și semne de schimbare. Tinerii încep să economisească mai mult și să privească spre investiții, ceea ce sugerează că viitorul financiar ar putea arăta diferit pentru această generație, în special pentru segmentul de vârstă 18–24 de ani”, afirmă Irina Cristescu.

La întrebarea care este suma minimă necesară pentru a începe o investiție, peste 41% dintre respondenți cred că este nevoie de mai mult de 5.000 de lei. 21% consideră că ar fi necesară o sumă între 1.000 și 5.000 de lei, 20% plasează acest prag între 500 și 1.000 de lei, 12% sub 500 de lei, iar 6% cred că nu ar trebui să investească deloc. Aceste răspunsuri arată clar că, pentru mulți români, investițiile par încă un club exclusivist, rezervat celor cu sume mari. „Această percepție este eronată și indică o lacună educațională și informațională. Mulți oameni cred că trebuie să aștepte și să strângă bani înainte de a investi, ceea ce duce la amânarea inițiativei. În realitate, pragul de intrare este mult mai accesibil. De aceea, comunicăm constant că, de exemplu, la XTB, oricine poate începe să investească cu sume mult mai mici, chiar și cu 75 de lei pe lună”, susține Irina Cristescu.

Întrebați în ce tipuri de investiții au cea mai mare încredere, 40% dintre respondenți au indicat imobiliarele, 39% depozitele bancare, 32% aurul, 18% bursa și doar 8% criptomonedele, mai arată datele din studiu. Se observă clar că românii preferă investițiile percepute ca fiind sigure și tangibile. Imobiliarele și depozitele bancare domină clasamentul, iar aurul rămâne un refugiu clasic, mai ales pentru persoanele peste 56 de ani. În schimb, bursa atrage mai ales tinerii din segmentul 18–24 de ani, iar criptomonedele, deși sunt privite cu mai multă neîncredere la nivel general, pentru 70% dintre tinerii participanți la studiu reprezintă totuși o opțiune de luat în calcul.

Întrebați cum ar folosi banii dacă aceștia ar putea „munci” pentru ei, 35% dintre români au spus că i-ar direcționa către economii pe termen lung, 34% ar opta pentru un trai mai bun în prezent, 16% pentru proiecte personale, călătorii și hobbyuri, iar 15% pentru pensie. Românii se împart astfel între siguranța viitorului și nevoia imediată de a trăi mai bine în prezent. Deși economiile pe termen lung și traiul zilnic sunt prioritare, proiectele personale, precum hobbyurile sau călătoriile, sunt percepute ca fiind mai importante decât pensia. Acesta este un semnal că planificarea financiară pe termen lung nu reprezintă încă o prioritate pentru majoritatea respondenților.

„Referitor la ce contează cel mai mult atunci când aleg o platformă de investiții, 41% dintre respondenți au indicat costurile, taxele și comisioanele, 35% nivelul de securitate, pentru 14% este importantă ușurința în utilizare, iar 10% aleg diversitatea instrumentelor de investiții. Se observă însă variații în funcție de vârstă: tinerii pun un accent mai mare pe securitate și pe aspectele tehnice, în timp ce adulții sunt mai atenți la costuri și comisioane”, mai spune Irina Cristescu.

Teama de fraude, un factor cheie

„Am încercat să observăm gradul de expunere a românilor la fraude, în special la cele online, având în vedere că tehnologia și, mai recent, inteligența artificială sunt tot mai prezente în viețile noastre, iar aceste instrumente au devenit relativ ușor de utilizat și în scopuri frauduloase. Ne-am dorit să analizăm percepția asupra platformelor de investiții, nivelul de înțelegere a conceptului de investiție, gradul de încredere în instituțiile financiare și măsurile de securitate financiară considerate importante de români”, afirmă Radu Puiu, analist financiar, XTB România. Potrivit lui, aceste aspecte sunt relevante deoarece oferă o imagine clară asupra percepției legate de siguranța financiară, dar și asupra barierelor care îi împiedică pe români să facă pasul către investiții.

Conform studiului, românii rămân o țintă relativ ușoară pentru fraude. Șapte din zece respondenți au declarat că au fost contactați cel puțin o dată cu propuneri de câștiguri facile. Acest lucru indică o vulnerabilitate persistentă la nivelul populației, de care infractorii continuă să profite. Problema nu se oprește însă la nivelul abordărilor: mai mult de jumătate dintre respondenți cunosc o persoană care a căzut victimă acestor tactici. „Concluzia este că fraudele, în special cele din mediul online, nu mai sunt un fenomen abstract sau îndepărtat, ci o realitate prezentă în viața cotidiană, fiecare dintre noi având cel puțin o persoană apropiată – prieten sau membru al familiei – care a fost afectată de astfel de situații”, punctează Radu Puiu.

În acest context, subliniază el, educația financiară devine cu atât mai importantă, deoarece oamenii trebuie să învețe să facă diferența între promisiunile de câștiguri rapide și ceea ce presupun investițiile reale: muncă, perseverență și o abordare orientată spre stabilitate și creștere financiară pe termen lung.

Majoritatea respondenților declară că au pierdut bani în urma unor astfel de experiențe. „Dintre cei care au afirmat că au căzut pradă unei fraude online, două treimi au spus că au pierdut sume mici. La prima vedere, acest lucru ar putea părea un aspect pozitiv, însă aceștia au menționat că pierderile s-au repetat, iar acumularea lor a erodat semnificativ încrederea în procesul investițional”, spune analistul de la XTB.

Un sfert dintre respondenți au pierdut sume importante, cazuri care nu mai pot fi considerate simple experimente eșuate. Este vorba despre persoane ale căror economii au fost afectate, ceea ce le-a determinat ulterior să devină mult mai reticente față de investiții. Din punct de vedere psihologic, pragul critic este situat între 2.000 și 5.000 de lei, iar cei care au pierdut aceste sume au declarat că impactul asupra bugetului personal a fost semnificativ.

În ceea ce privește încrederea în instituțiile financiare, 60% dintre respondenți au declarat că băncile sunt instituțiile în care au cel mai mare nivel de încredere, iar 41% au indicat titlurile de stat ca oferind cea mai mare siguranță pentru plasarea capitalului. În schimb, platformele de investiții reglementate și fondurile mutuale au primit procente de încredere sub 20%. Potrivit lui Radu Puiu, acest lucru arată că, după experiențe negative sau tentative de fraudă, mulți români își pierd încrederea în platformele de investiții, chiar și atunci când acestea sunt reglementate, orientându-se ulterior către soluții percepute ca fiind mai sigure, precum băncile și titlurile de stat.

În paralel, românii indică în mod clar ce îi face să se simtă protejați în fața fraudelor. Peste 60% consideră importante alertele și notificările rapide, 58% menționează autentificarea în doi pași ca o măsură esențială de siguranță, iar asigurarea fondurilor în caz de fraudă reprezintă un alt element relevant. Parolele complexe și vigilența autorităților competente completează acest clasament.

La întrebarea dacă au auzit de investiții și dacă înțeleg conceptul, șase din zece respondenți afirmă că au auzit de investiții, dar nu înțeleg exact cum funcționează. „Acest lucru arată că, deși termenul este larg răspândit, persistă lacune semnificative de informare privind funcționarea piețelor financiare și modul în care acestea pot fi utilizate pentru investiții”, mai spune Radu Puiu. Pe de altă parte, o treime dintre respondenți declară că nu doar au auzit de investiții, ci și înțeleg mecanismele piețelor de capital. Un aspect relevant este faptul că, în special, bărbații au declarat acest nivel de înțelegere. Aceasta indică existența unui nucleu relativ restrâns de persoane care cunosc în mod real cum funcționează piețele de capital, care sunt riscurile implicate și care pot evalua beneficiile investițiilor.

În ceea ce privește percepția asupra securității platformelor de investiții, doar 4% dintre respondenți consideră că platformele reglementate sunt foarte sigure, ceea ce reflectă un nivel ridicat de neîncredere și teamă față de investițiile pe piața de capital. Doar 27% le consideră sigure, în timp ce peste jumătate dintre respondenți le percep ca fiind nesigure. „Lipsa de informare privind mecanismele pieței de capital afectează semnificativ nivelul de încredere atât în platformele reglementate de tranzacționare, cât și în investițiile pe piețele financiare. Din acest motiv, mulți români continuă să prefere variante considerate mai sigure pentru păstrarea economiilor, precum numerarul deținut în casă sau depozitele bancare”, conchide Radu Puiu.