CCR, sub spectrul unei noi amânări pe reforma pensiilor speciale

Unul dintre cei 9 judecători constituționali se află în concediu legal de 8 zile, astfel că, potrivit legii de organizare și funcționare a CCR, instanța constituțională nu poate lua mâine o decizie pe constituționalitatea sau nu a proiectului privind pensiile speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dacă magistratul care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.

Judecătorii Curții de Apel București judecă marți o altă cerere de suspendare din CCR a judecătorului Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan. Solicitarea avocatei Silvia Uscov se judecă de către Secția de Contencios a Curții de Apel, primul termen pe fond al procesului fiind marți.

Potrivit legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, „judecătorii Curții Constituționale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.

Judecătorul Dacian Dragoș susține că numirea sa îndeplinește condițiile de vechime impuse de lege și nu crede că va fi suspendat. „Am chiar mai mult de 18 ani, am peste 20 de ani doar la Babeș-Bolyai, plus experiența din altă parte. CV-ul meu a fost citit selectiv sau s-a trecut peste niște lucruri evidente, cum ar fi faptul că sunt la școala doctorală a UBB, am cursuri și doctoranzi în coordonare din 2013, deci nu văd cum poți ignora astfel de lucruri.

Este vorba despre o activitate juridică, așa cum cere Constituția, pentru că și CCR a interpretat acest lucru foarte clar”, a spus judecătorul pentru Antena 3.

Președintele Nicușor Dan a spus că în cazul în care judecătorul Dacian Dragoș va fi suspendat printr-o decizie a instanței – nu va lăsa CCR fără judecător: „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esență, critica este că domnul Dragoș nu are acei 18 ani suficienți în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet și se va pronuța pe legea pensiilor magistraților”.

Potrivit avocatei, ieri, avocații judecătorului Dacian Dragoș ar fi depus la Curtea de Apel București o cerere de strămutare a procesului ca ulterior, tot ieri, apărătorii lui Dragoș să o retragă.

În cazul în care magistrații decid că judecătorul CCR Dacian Dragoș a fost numit cu încălcarea legii în forul constituțional, decizia este executorie iar Dragoș este suspendat din instanță.

O altă cerere a avocatei Silvia Uscov, care-i privește pe Dacian Dragoș dar și pe Mihai Busuioc este judecată mâine tot la Curtea de Apel București. Data coincide cu ședința în care CCR ar fi trebuit să ia decizia – după mai multe amânări – pe proiectul privind pensiile speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan.

În ceea ce privește ședința de miercuri CCR, potrivit unor surse din magistratură, nu este exclusă o nouă amânare, a 5-a – pe reforma pensiilor speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan.

Unul dintre cei 9 judecători ai CCR, Gheorghe Stan, se află în concediu legal de 8 zile astfel că instanța constituțională nu poate lua legal o decizie pe constituționalitatea sau nu a proiectului, dacă un judecător care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.

Potrivit legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, art.58. – „Deliberarea se face în secret și la ea vor fi prezenți numai judecătorii care au participat la dezbateri.”

Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susține că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR.

Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune.

„Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. (…)

Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia.

Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare”, susține Curtea Supremă care a avertizat Guvernul, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”.