„Căutăm angajați în outsourcing” – și în următorii cinci ani

Am lucrat timp de un an într-o companie care oferea servicii de relații cu clienții mai multor companii din România și nu numai. Experiența a fost plăcută, dar targeturile greu de atins. Dacă în etapa de training eram la început aproximativ 20 de persoane, după terminarea acesteia am intrat în producție vreo șase, iar la un an după, rămăsesem singurul din grupa mea de training care mai era în companie”, povestește Răzvan, în vârstă de 26 de ani, care face parte din rândul celor 125.000 de angajați care lucrează în prezent în industria serviciilor de externalizare.
El a renunțat la activitatea de relații cu clienții pentru a lucra într-o altă companie care oferă servicii de externalizare a procesului de vânzări pentru o companie din telecom. A considerat mișcarea drept o evoluție a carierei sale, datorită programului mai relaxat și unor beneficii salariale mai bune.
„Pot spune că am lucrat în companii care ofereau servicii de externalizare timp de aproape trei ani în total. Am considerat fiecare schimbare de job sau poziție ca pe o ascensiune, atât din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, cât și din punctul de vedere al situației materiale”, mai spune tânărul.
Exemplul lui Răzvan este relevant pentru una dintre principalele probleme ale pieței locale de outsourcing – mutarea angajaților de la o companie la alta – și ilustrează și competiția acerbă pentru recrutare a companiilor de profil.
„În ceea ce privește fluctuația de personal (în industria de outsourcing – n. red.), trebuie făcută diferența între cât stau angajații în companii și cât stau în industrie. Este important de menționat că industria este extrem de atractivă pentru cei care își caută un job, iar faptul că te muți dintr-o companie în alta este de fapt o evoluție pentru tine”, explică Bogdan Pelinescu, președintele Asociației Business Service Leaders România (ABSL).
România ocupă primul loc în ceea ce privește piețele mature de outsourcing, cu peste 265 de companii care activează în aceasta, potrivit unui studiu al celor de la Cushman & Wakefield.
„Nu deținem acest loc datorită numărului mare de companii de pe piață. Studiul ia în calcul mai multe aspecte și le ponderează importanța în topul prezentat. Sunt foarte importante și stabilitatea economică, accesul la o infrastructură IT propice și alți factori. Din rândul piețelor mature, România este considerată a fi destinația predilectă pentru companiile care doresc să își deschidă un centru de servicii partajate”, observă și Cătălin Iorgulescu,  vicepreședintele ABSL.
Industria de outsourcing a generat venituri de aproximativ 4 miliarde de euro în 2017, potrivit unui alt studiu, realizat de ABSL în parteneriat cu compania de audit și consultanță fiscală KPMG. Potrivit acestuia, 96% dintre companiile care oferă servicii de externalizare consideră România un loc propice pentru investiții și chiar ar recomanda-o și altor potențiali investitori.
„Investițiile vor fi în creștere. În ultimii ani am observat o creștere a numărului estimat de angajați din această industrie cu două cifre. Poate creșterea nu va fi la fel de accelerată în următorii doi-trei ani, pentru că atingem un grad de maturitate”,  descrie Cătălin Iorgulescu evoluția numărului de angajați din industria serviciilor de externalizare.
Potrivit reprezentanților ABSL, numărul angajaților care vor lucra în această industrie ar putea crește cu circa 100.000 în următorii cinci ani, iar veniturile pieței locale de outsourcing se vor dubla. Pe termen mai lung, ei previzionează că numărul angajaților din industrie ar putea ajunge chiar la 300.000.
Totuși, reprezentanții ABSL previzionează o dublare a numărului angajaților care lucrează în outsourcing, iar argumentele lor sunt calități ale angajaților români, precum forța de muncă motivată, bine pregatită, gradul bun de cunoaștere a limbilor străine, precum și competitivitatea la nivel de costuri și apropierea culturală de valorile europene ale angajaților români. Pe de altă parte, competiția în ceea ce îi privește pe angajații din piața serviciilor de externalizare este una extrem de puternică: potrivit studiului citat, pe o scară de la 1 la 10, participanții au acordat, în medie, 9,1 pentru nivelul de competiție.
În acest moment, cel mai căutați sunt oamenii care îmbină alte aptitudini cu cunoașterea limbilor străine, limba germană fiind una dintre cele aflate la mare căutare, ca și franceza, pentru care se pot oferi bonusuri salariale semnificative.
În medie, un angajat într-o companie de outsourcing petrece în cadrul acesteia între 1 și 5 ani, însă, potrivit lui Iorgulescu, ponderea celor care rămân în industrie este mult mai mare.
„Fluctuația de personal este în creștere, iar acesta este și motivul pentru care ajutăm pe cât putem educația din România, astfel încât să fie cât mai mulți oameni pregătiți pentru ce avem nevoie. Un exemplu este un program masteral pe care l-am construit în colaborare cu ASE”, descrie Cătălin Iorgulescu una dintre măsurile luate pentru creșterea bazei de talente a industriei.
„Datorită numărului mare de jucători în domeniu, a devenit o piață foare transparentă, toată lumea știe cine pe cine angajează. Nici nu mai trebuie să faci head-hunting, că deja știi unde trebuie să te duci în caz că vrei să faci o schimbare”, a mai spus Bogdan Pelinescu.
Printre greutățile pe care le-au întâmpinat jucătorii din piața de outsourcing românească s-au numărat și schimbările politice dese, 70% dintre respondenții studiului realizat de ABSL în parteneriat cu KPMG considerând că acestea au îngreunat activitatea companiilor.
„Cred că în principal s-a făcut referire la schimbarea de anul trecut din zona fiscalității, care a dat peste cap multe planuri de business și bugete, pentru că în domeniul acesta practic salariile reprezintă o pondere semnificativă în bugetele organizațiilor și orice schimbări la nivelul acestora vor schimba o parte din planurile companiei. Mai multă transparență și planificare ar ajuta. Și consultare: când există dialog, există și soluții mai bune”, a mai spus președintele ABSL.
În evaluarea pe care companiile au făcut-o principalelor locații în care își derulează activitatea, criterii precum disponibilitatea spațiilor moderne de birouri, infrastructura orașului și imaginea acestuia au obținut punctaje mari. În schimb, cele mai scăzute note au fost acordate cooperării cu autoritățile locale. „Iașiul e în creștere în mod vizibil. Alături de acest oraș, Timișoara și Clujul sunt alternative viabile și probate de către piață în ultimii șapte ani. Noi încurajăm investitorii, în măsura în care este propice pentru ei, să aleagă și orașe din al doilea eșalon, întrucât Bucureștiul are o capacitate limitată de a deservi aceste firme și acum, după cum observăm, tendința de a schimba locul de muncă devine din ce în ce mai accentuată, prin urmare e bine pentru toată lumea să atragem talentul din mai multe orașe. În plus, susținerea autorităților poate fi mai ușor de obținut în orașe mai mici”, a mai spus vicepreședintele ABSL. De asemenea, pot fi avantajate din punct de vedere lingvistic orașele din est, unde sunt șanse mai mari de a găsi vorbitori de limbă rusă, sau cele din vest, care ar putea livra mai mulți vorbitori de maghiară sau germană.