Câți bugetari avea România la final de 2025
Numărul angajaților bugetari s-a redus în cursul anului trecut cu 28.098 persoane, iar la finele lunii decembrie 2025 lucrau la stat 1,278 milioane de persoane, din care circa 600.000 în instituții finanțate integral de la buget, respectiv ministere, autorități naționale,…
Numărul angajaților bugetari s-a redus în cursul anului trecut cu 28.098 persoane, iar la finele lunii decembrie 2025 lucrau la stat 1,278 milioane de persoane, din care circa 600.000 în instituții finanțate integral de la buget, respectiv ministere, autorități naționale, agenții, administrația prezidențială sau instituții din justiție, conform datelor publicate de Ministerul de Finanțe.
Comparativ, la începutul anului 2025, în administrația publică locală și centrală lucrau 1,31 milioane persoane, numărul acestora scăzând treptat până la 1,26 milioane persoane în luna august, doar pentru a crește spre 2,8 milioane în octombrie și noiembrie.
Datele publicate de Finanțe arată că la finalul anului trecut, din numărul total de bugetari, 64% lucrau în administrația publică centrală (814.331, în scădere cu 24.000 față de decembrie 2024).
Din totalul raportat la nivel național, în zona centrală sau locală, în școli, grădinițe, creșe și facultăți lucrează 366.763 persoane, iar în sectorul medical circa 245.360 persoane.
În zona de ministere, cei mai mulți angajați sunt în Ministerul Educației, cu 293.919 de posturi (minus 13.625 față de decembrie 2024), urmat de Ministerul Afacerilor Interne – 124.671 (plus 154), Ministerul Apărării Naționale – 74.813 (minus 4.031), Ministerul Finanțelor -23.881 (minus 738) și Ministerul Sănătății – 18.289 (minus 31).
La Înalta Curte de Casație și Justiție lucrau la finalul anului trecut 14.712 de persoane, la Academia Română 3.234 persoane, la STS 3.028 persoane , iar la Ministerul Public 6.128 persoane și alți 1.343 de angajați erau în Ministerul Economiei. Pe statul de plată la Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene erau la aceeași dată circa 2000 de persoane.
Pe lângă aceste ministere și instituții ce țin de administrația publică centrală, sectorul bugetar include și instituții finanțate integral din bugetele asigurărilor sociale, care aveau un total de 8.762 de angajați. În această categorie intră în principal structurile subordonate Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cum ar fi casele teritoriale de pensii, precum și alte agenții specializate care gestionează fonduri de asigurări sociale, asigurând plata pensiilor și a altor prestații.
Alți 42.785 de salariați se află în instituții subvenționate din bugetul de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj și 163.212 în instituții finanțate integral din venituri proprii, în principal universtități și spitale (unități sanitare de subordonare centrală).
Vedeți aici datele complete privind numărul de posturi ocupate la stat
În același timp, administrația publică locală coagulează 464.464 angajați, în scădere cu 4.106 față de decembrie 2024.
Dintre aceștia, instituțiile finanțate integral din bugete locale, în special consilii locale, județene și primării (Autorităților Executive Locale) totalizează 283.808 persoane, respectiv 22% din numărul total al angajaților la stat. Numărul acestora s-a redus în cursul anului trecut cu 3.150 de persoane.
Alte 147.176 persoane lucrau în decembrie 2025 în unități sanitare de subordonare locală și 4.750 în învățământ preuniversitar, adică greșe și grădinițe.
În luna februarie a acestui an, Guvernul a adoptat pachetul administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care promite descentralizare mai rapidă, administrații locale mai eficiente și reducerea aparatului bugetar cu 6.409 posturi.
„Reducem aparatul administrativ central: numărul posturilor din cabinetele miniștrilor și din cabinetele demnitarilor aleși din administrația centrală și locală va scădea semnificativ. În total, vor fi desființate 6.409 posturi, ocupate și vacante. Numărul angajaților din administrația publică centrală va scădea cu 10%, cu excepția personalului din educație, cultură, apărare, ordine publică, respectiv spitale și serviciile publice de ambulanță”, a precizat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la acel moment.
În anul 2026, autoritățile locale vor putea decide temporar dacă reduc numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale. Începând cu anul 2027, însă, 30% din totalul posturilor (ocupate și vacante) va trebui desființat.