Câți bani fac românii din chioșcurile de cartier

Dacă vrei să îți cumperi ceva de mâncare, o sticlă de apă, țigări sau răcoritoare mergem la magazinul de la colț. În Occident îți este aproape imposibil să găsești așa ceva, mai ales seara sau în timpul nopții. În ciuda expansiunii agresive a multinaționalelor de profil în România, buticurile de cartier continuă să reziste și să facă afaceri la un nivel semnificativ, arată o analiză KeysFin.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, în România erau înregistrate, în 2014, 15.122 de firme cu sediu unic și care activează în comerțul cu alimente, băuturi, chioșcuri și standuri. Buticurile au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

Statistica arată că cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în județele din Regiunea de Sud-Muntenia (2878), urmate de cel din Sud-Est (2648), Sud-Vest Oltenia (2099) și București-Ilfov (1916 unități).  Totuși, sectorul comerțului tradițional începe să piardă teren încet, dar sigur. Numărul buticurilor de cartier a scăzut, în 2011-2014, de la 16.885 la 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

În același timp, numărul firmelor cu activitate în comerțul cu alimente, băuturi, chioșcuri și standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – in genul rețelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011 la 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale.

Potrivit analiștilor, prezența unui număr semnificativ de chioșcuri mai ales în mediul rural are legătură, în principal, cu existența unui lanț de aprovizionare adaptat condițiilor economico-geografice.

“Sunt zone întregi din țară neacoperite de rețelele mari, din cauza drumurilor proaste, investițiilor reduse în logistica necesară și, nu în ultimul rând, concurenței acerbe făcute de buticari. Aceștia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reușesc să își optimizeze foarte bine costurile și implicit prețurile și, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet”, au explicat analiștii.

Potrivit unui studio recent realizat de GfK România, retailul modern a atins o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016. Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături.

În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.

Cu toate acestea, mâncăm mult și prost. România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Și tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, dupa Bulgaria și Ucraina.

Potrivit Institututului Național de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc pe mâncare.

“Obiceiurile de consum sunt, bineînțeles, influențate de situația financiară precară în care se află majoritatea populației”, afirmă experții KeysFin.

“Mâncarea junk este în prim-plan, se promovează la orice colț de stradă iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, la fel ca în cazul scumpirii carburanților, câștigă pe moment. Pe termen lung, pierdem cu toții”, avertizează aceștia.