Câți bani cheltuit statul român cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari în primul semestru din 2022

Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele șase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creștere cu 5% față de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanțe.

♦ Cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 58 de miliarde de lei în primul semestru din 2022 și reprezintă 4,2% din PIB ♦ În valoare absolută, cheltuielile cu salariile bugetarilor în S1/2022 sunt la cel mai ridicat nivel din istorie, însă în raport cu PIB-ul sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani ♦ La stat lucrează peste 1,27 milioane de angajați, iar bugetarii reprezintă un sfert din totalul angajaților din economie.

Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele șase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creștere cu 5% față de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanțe. Raportate la PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat echivalentul a 4,2% din PIB în primul semestru al anului 2022, față de 4,7% în perioada similară din 2021 și au fost la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

„De multe ori ponderi ridicate ale cheltuielilor cu salarizarea în sectorul bugetar în PIB arată că nu s-a reformat sistemul instituțional, că e nevoie de oameni fizici acolo unde ar putea să se folosească softuri, că este încă multă birocrație, deși e-government ar trebui să avanseze. Problema nu este a procentelor din PIB sau a cifrelor absolute, ci a legăturii între pachetul motivațional și eficiența muncii depuse. Or, din acest punct de vedere eu cred sincer că avem un sector bugetar încă inflamat, mare, și sunt suprapuneri de persoane pe aceleași activități și nu am ajuns la nivelul dorit de eficiență și de productivitate a muncii“, a explicat profesorul universitar Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice din București.

Aproape 1,27 milioane de angajați din România lucrau la finalul lunii mai 2022 în sectorul bugetar, numărul acestora fiind în creștere cu aproximativ 17.000 de persoane față de luna mai a anului 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informațiilor de la Ministerul de Finanțe. Guvernul a în­ghe­țat noile angajări în perioada iulie – de­cembrie 2022, pentru a reduce din chel­tuieli și pentru a se încadra în ținta de deficit bu­getar. Totuși, în lunile mai-iunie a existat o efer­­vescență a concursurilor de angajare la stat, ceea ce va conduce, cel mai probabil, la o creștere a numărului de bugetari care ur­mează să se vadă în statisticile din lunile următoare. „Tot timpul guvernele anunță înghe­ța­rea angajărilor în sectorul public. Și după ace­ea constatăm că, deși un an de zile au fost înghețate angajările, numărul de funcțio­nari publici a crescut.“

Există o nuanță când se fac aceste anunțuri: se îngheață angajările în sectorul bugetar, cu excepția pozițiilor unice. Și venim și le transformăm pe toate unice, transformăm departamente și facem numai poziții unice ca să angajăm“, a mai spus Dumitru Miron.

Guvernul a cheltuit anul trecut 112 miliarde de lei cu salariile bugetarilor, adică aproape un sfert din bugetul total de cheltuieli, în contextul în care deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, costurile cu salariile bugetarilor au reprezentat 9,4% în 2021.

„Ar trebui ca toate salariile, nu doar cele din sectorul bugetar, să aibă o strânsă legătură cu productivitatea, cu eficiența. Ne ferim mereu să măsurăm productivitatea muncii celor din sectorul bugetar, considerând că ei sunt diferiți de cei din business, unde se măsoară cu balanță analitică relația dintre motivație și eficiența muncii. Cei mai mulți dintre angajații din sectorul bugetar sunt aduși ca filodormă, pentru diverse servicii pe care le fac în plan politico-instituțional. De câte ori se schimbă coalițiile guvernamentale, se realocă masiv pozițiile din sectorul bugetar, ministere, departamente, companii publice, care arată că oamenii nu sunt acolo ca să iasă la pensie pentru că sunt indispensabili, ci pentru că sunt mai apropiați de un partid care primește o felie mai mare la algoritm decât alții“, a mai spus profesorul Dumitru Miron. În opinia lui, trebuie corectate asimetriile din reglementare și trebuie preluat modelul altor țări, unde, până la un anumit nivel în sistemul bugetar, funcțiile sunt politice și angajații de pot schimba, iar de la un anumit nivel încolo posturile să fie ocupate de profesioniști.