Câți bani au plătit băncile pentru noul impozit suplimentar pe cifra de afaceri? Băncile au dat la stat circa 321 mil. lei în T1/2024, iar suma pe tot anul trece de 1 mld. lei. Băncile dau cu 50% mai mulți bani la buget decât până acum

♦ Acest nou impozit  pe cifra de afaceri a băncilor se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit și până acum de bănci ♦ Băncile plătesc cu 50% mai mulți bani la buget odată cu acest nou impozit ♦ Profitul sistemului bancar românesc a urcat în 2023 la un nou maxim istoric de aproape 14 mld. lei.

Băncile comerciale din România au început să plătească din acest an impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, iar suma cumulată care s-a adunat în conturile Ministerului Fi­nan­țelor pentru acest impozit în pri­mul trimestru (T1) din 2024 a fost de 320,6 mil. lei, potrivit datelor transmise de Agenția Națională de Admi­nistrare Fiscală (ANAF) pentru ZF.

Plățile pentru acest impozit suplimentar se fac trimestrial, iar prima plată trebuia să fie realizată până în 25 aprilie.

Dacă presupunem că și în următoarele trei trimestre băncile vor plăti aceeași sumă la Fisc, ar reieși circa 1,3 mld. lei ce ar putea fi dați de bănci în contul acestui impozit suplimentar pentru întregul an 2024.

„Conform execuției de casă a bugetului de stat, sumele încasate în contul «Impozitul pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit» până la data de 30 aprilie 2024 au fost în valoare de 320,58 mil. de lei“, a transmis ANAF la solicitarea ZF.

Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit și până acum de instituțiile de credit.

Pentru anul 2023 băncile au plătit în contul impozitului pe profit aproape 2,3 mld. lei, după cum indică datele transmise de ANAF. Ipotetic, dacă și în 2024 băncile ar plăti impozit pe profit de 2,3 mld. lei, precum și impozitul suplimentar estimat la 1,3 mld. lei pentru un an întreg, ar reieși o sumă de 3,6 mld. lei plătită de instituțiile de credit în contul celor 2 impozite, adică băncile vor plăti cu 50% mai mulți bani la buget decât până acum.

Pentru primul trimestru din 2024 băncile au plătit aproape 500 mil. lei (494,3 mil. lei) în contul impozitului pe profit.

„Conform execuției de casă a bugetului de stat, sumele încasate în contul «Impozit pe profit de la băncile comerciale» în anul 2023 au fost în valoare de 2.262,61 mil. de lei, iar în primul trimestru al anului 2024 în valoare de 494,29 mil. de lei“, a mai transmis ANAF pentru ZF.

Profitul la nivelul întregului sistem bancar a urcat în anul 2023 la un record de aproape 14 mld. lei (13,7 mld. lei), depășind nivelul din 2022, de circa 10 mld. lei, în contextul dobânzilor mari.

Și BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băncilor. Calculele băncii centrale au luat în considerare o cifră de afaceri echivalentă cu datele anualizate aferente lunii iulie 2023.

Această taxă bancară suplimentară nu are termen-limită de aplicare, fiind cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere). Iar cotele de impozitare sunt de 2% pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv, respectiv de 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

În anul 2024, Ministerul Finanțelor așteaptă la buget 3,1 mld. lei de la bănci, din care 2,3 mld. lei din impozitul pe profit și 0,8 mld. lei din impozitul pe cifra de afaceri, conform legii bugetului.

Acest nou impozit va putea fi gestionat de bănci, mai ales de băncile mari, și deși acestea vor plăti mai mulți bani la buget, sistemul bancar va rămâne cu un profit consistent și în 2024, după ce în 2023 câștigul a atins un nou nivel record, de aproape 14 mld. lei.

Cifra de afaceri luată în calculul noului impozit suplimentar ar include veniturile băncilor din activitatea operațională, nu și venituri excepționale (cum ar fi, de exemplu, venituri din reversarea unor provizioane).

Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe și comisioane, câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării și cele nedestinate tranzacționării (net), câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire (net), diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net; câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net și alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale.

Nu doar în România, ci și la nivel european au apărut inițiative legislative de taxare suplimentară a băncilor odată cu majorarea accelerată a dobânzilor în UE și îmbunătățirea semnificativă a profitabilității bancare. Astfel, a existat inițiative legislative de taxare suplimentară a băncilor în Italia, Spania, Lituania sau Slovenia. Inițiativele menționate au caracter excepțional și sunt limitate în timp. Însă, autoritățile din România au introdus în cadrul unui pachet de reforme fiscale taxa bancară suplimentară cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar consemnat, cu introducerea unor cote de impozitare diferențiate (2% din cifra de afaceri în 2024, respectiv 2025, urmând ca taxă să fie redusă începând cu anul 2026), susține BNR.

Impactul preconizat al taxelor echivalează cu 1,3% din fondurile proprii bancare în Italia, 1,7% din fondurile proprii bancare în Slovenia sau 0,6% din fondurile proprii bancare în Spania.

Cum se calculează, declară și plătește impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor

► Instituțiile de credit (persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine) datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

► Cifra de afaceri cuprinde: a) venituri din dobânzi; b) venituri din dividende; c) venituri din taxe și comisioane; d) câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; e) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării, net; f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; h) câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net; j) câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net; k) alte venituri din exploatare.

► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară și plătește trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

► Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri este cheltuială nedeductibilă.

► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

► Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.