Câteva modificări genetice minore au transformat bacteria Morții Negre într-un ucigaș în serie

Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma, a terorizat omenirea de-a lungul secolelor, ucigând peste 200 milioane de persoane pe plan mondial și ducând la izbucnirea a două epidemii îngrozitoare, în secolele al VI-lea e.n. și al XIV-lea e.n.

Însă această bacterie nu a fost dintotdeauna atât de periculoasă. Oamenii de știință americani au anunțat, marți, că o serie de modificări genetice minore care s-au produs în urmă cu multe secole – prin intermediul unei singure gene care a suferit o mutație – au transformat această bacterie într-un ucigaș în serie.

Yersinia pestis a cauzat două dintre cele mai distrugătoare pandemii din istoria omenirii: Ciuma lui Iustinian, din secolul al VI-lea, denumită astfel după împăratul bizantin care, deși s-a îmbolnăvit, a reușit să supraviețuiască, și Moartea Neagră, din secolul al XIV-lea. Șobolanii purtători de puricii care transportau bacteria ucigașă au contribuit la răspândirea bolii în rândul oamenilor.

Savanții americani au realizat teste pe șoareci pentru a retrasa evoluția acelor modificări genetice ale bacteriei.

Ei au preluat o formă ancestrală a bacteriei care circulă și astăzi în lume – izolată la nivelul unui rozător din Asia asemănător șoarecelui – și au inserat-o într-o genă denumită Pla, care este implicată în dizolvarea cheagurilor sangvine. Această adăugire a ajutat bacteria să producă infecții pulmonare fatale.

O mutație similară, realizată cu multe secole în urmă, au transformat bacteria Yersinia pestis dintr-un agent patogen ce cauza infecții gastrointestinale moderate într-unul care a provocat o boală respiratorie fatală, denumită pestă pulmonară.

Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că o singură mutație a aceleiași gene – o mutație prezentă și în tulpinile din epoca modernă ale bacteriei – a permis acesteia să se răspândească în organism și să invadeze nodulii limfatici, așa cum se întâmplă în cazul ciumei bubonice.

Ciuma lui Iustinian a ucis între 20 de milioane și 50 de milioane de oameni, iar Moartea Neagră a omorât cel puțin 150 de milioane de persoane, spune expertul în microbiologie Wyndham Lathem, de la Universitatea Northwestern din Chicago, coordonatorul acestui studiu ce a fost publicat în revista Nature Communications.

Savantul american spune că este dificil de identificat cu precizie momentul în care bacteria, care și-a adăugat și a eliminat diverse gene de-a lungul timpului, a inclus în structura ei gena Pla, dar “aproape sigur acest lucru s-a întâmplat în urmă cu cel puțin 1.500 de ani”. Astfel, acea includere a genei Pla în genomul bacteriei Yersinia pestis s-ar fi produs cu un secol înainte de Ciuma lui Iustinian.